Astm – înțelegerea cauzelor, simptomelor și strategiilor de prevenție și tratament
Cu siguranță ai auzit până acum despre astm. Aceasta este o afecțiune destul de comună, însă de multe ori poate fi confundată cu alte probleme de sănătate și poate trece nediagnosticată. De aceea, este important să cunoaștem cât mai multe detalii despre ea.
Astm – informații utile despre afecțiune
Astmul este o boală pulmonară cronică care afectează persoane de toate vârstele. Este cauzat de inflamația mușchilor din jurul căilor respiratorii, ceea ce face respirația mai dificilă.
Simptomele pot include tuse, șuierături în timpul respirației, dificultate în respirație și senzație de apăsare în piept. Aceste simptome pot fi ușoare sau severe și pot apărea și dispărea în timp.
Deși astmul poate fi o afecțiune serioasă, ea poate fi gestionată cu tratamentul potrivit. Persoanele care prezintă simptome specifice ar trebui să discute cu medicul de familie sau cu un alergolog.
Despre boala astm
Astmul este o afecțiune în care căile respiratorii se restrâng și se umflă, putând produce mai mult mucus decât este necesar în mod normal. Acest lucru poate afecta respirația și declanșa tusea, și poate da senzația de lipsă de aer. Pentru unele persoane, astmul reprezintă doar o neplăcere minoră. În schimb, pentru alții, afecțiunea poate fi o problemă majoră care interferează cu activitățile de zi cu zi.
Astm – cauze
Există numeroși factori care au fost asociați cu dezvoltarea astmului, deși identificarea unei cauze unice și directe rămâne încă o problemă pentru cercetători. Unul dintre factorii de risc semnificativi este reprezentat de antecedentele familiale, în special atunci când membrii apropiați, precum părinții sau frații, au fost afectați de astm. Acest aspect sugerează o predispoziție genetică în apariția bolii. Astmul are o asociere pronunțată cu alte afecțiuni alergice, cum ar fi rinita alergică. Persoanele afectate de astfel de condiții prezintă un risc crescut de a dezvolta astm, indicând o legătură complexă între sistemul imunitar și reacțiile alergice.
Urbanizarea este, de asemenea, corelată cu o prevalență crescută a astmului. Poluarea aerului, expunerea la substanțe chimice și alți iritanți pot contribui la acest fenomen. De asemenea, evenimentele petrecute în primele etape ale vieții pot influența dezvoltarea plămânilor și pot crește riscul de astm. Printre acestea se numără greutatea redusă la naștere, copiii născuți prematur, expunerea la fumul de țigară și la alte surse care poluează aerul, precum și infecțiile respiratorii virale. Expunerea la diverși alergeni și iritanți ambientali este, totodată, considerată un posibil risc de dezvoltare a astmului. Putem considera alergeni acarienii din praful de casă, mucegaiul și expunerea la substanțe chimice, fumuri sau praf.
Nu în ultimul rând, copiii și adulții obezi sau cu greutate corporală peste medie prezintă un risc mai mare de a dezvolta astm. Acest lucru subliniază legăturile complexe dintre sănătatea respiratorie și starea generală a organismului.
Ce complicații are criza de astm?
- Oboseală sau extenuare;
- Somn de proastă calitate;
- Scăderea productivității la locul de muncă sau în timpul studiilor;
- Imposibilitatea de a face exerciții fizice și de a fi activ din punct de vedere fizic;
- Scăderea funcției pulmonare;
- Probleme de sănătate mentală.
Astm – simptome la adulți
Manifestarea afecțiunii variază de la o persoană la alta, dar cele mai comune semne pentru începutul de astm și simptomele asociate acestuia includ:
- Dificultate în respirație, cu senzația de lipsă de aer chiar și în repaus;
- Șuierături în timpul expirației, reprezentând un semn distinctiv, mai ales la copii;
- Tuse, care poate apărea în anumite circumstanțe, precum noaptea, dimineața devreme sau în condiții meteorologice reci;
- Senzație de strângere în piept;
- Oboseală accentuată.
În cazul unei crize de astm, simptomele pot deveni mai serioase și pot include:
- Dificultate în vorbire;
- Buzele care devin albastre;
- Lipsa de ameliorare după utilizarea medicamentelor;
- Senzație intensă de disconfort sau epuizare cauzată de efortul de a respira;
Semnele că astmul se agravează pot include:
- Simptomele devin din ce în ce mai frecvente;
- Creșterea dificultății în respirație, măsurată cu ajutorul unui dispozitiv pentru verificarea funcționării plămânilor;
- Necesitatea utilizării unui inhalator mai des decât în mod obișnuit.
Unele persoane pot experimenta exacerbări ale simptomelor în anumite situații, cum ar fi:
- Astmul indus de efort fizic, care poate fi mai pronunțat în aerul uscat;
- Astmul legat de mediul de lucru, declanșat de iritanții din jur precum gazele chimice sau praful;
- Astmul poate fi provocat și de substanțele transportate de aer, cum ar fi polenul, mucegaiul sau particulele de piele și saliva uscată, provenite de la animalele de companie.
Tipuri de astm
Există mai multe tipuri de astm, diferențiate în funcție de cauza și severitatea simptomelor. Profesioniștii din domeniul sănătății clasifică astmul în următoarele categorii:
- Astm intermitent: acesta apare și dispare, astfel încât între episoadele de astm, persoana se simte normal.
- Astm persistent: acest tip se remarcă prin simptome frecvente. Ele pot fi ușoare, moderate sau severe. Severitatea astmului este evaluată în funcție de frecvența simptomelor și de capacitatea de a desfășura activități în timpul unui atac de astm.
- Astm alergic: după cum îi spune și numele, acesta este declanșat de alergiile sezoniere.
- Astm non-alergic: aproximativ 10% până la 33% dintre cei care suferă de astm bronșic prezintă forma non-alergică a acestei afecțiuni. În mod obișnuit, acesta se manifestă mai târziu în viață comparativ cu astmul alergic.
- Conform unor cercetări, astmul non-alergic pare să fie asociat cu o severitate mai accentuată în comparație cu alte tipuri de astm. Anumite studii indică o preponderență crescută a acestei forme în rândul femeilor.
- Astm nocturn: simptomele marcante din timpul somnului pot indica astm preexistent nocturn.
Există și categorii specifice de astm:
- Astm debutat la vârstă adultă: acest tip de astm începe după vârsta de 18 ani;
- Astm pediatric: cunoscut și sub numele de astm infantil, acesta începe adesea înainte de vârsta de 5 ani și poate apărea la bebeluși și copii mici.
În plus, există și tipuri specifice de astm:
- Astmul indus de efort fizic: acest tip este declanșat atunci când facem sport, fiind numit și bronhospasm indus de efort;
- Astm ocupațional: apare în principal la persoanele care lucrează în jurul substanțelor iritante;
- Sindromul de suprapunere cu BPOC: apare atunci când ai atât astm, cât și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Ambele afecțiuni fac dificilă respirația.
Analize pentru astm – ce se recomandă?
Medicul poate utiliza un stetoscop pentru a asculta respirația și poate recomanda teste, cum ar fi:
- Spirometrie: un test simplu care măsoară capacitatea plămânilor de a inspira și expira aer. Se poate face și după utilizarea unui bronhodilatator pentru a evalua îmbunătățirea respirației.
- Teste de alergie: identifică alergenii care pot afecta respirația. Testul de piele implică aplicarea diluată a alergenilor pe piele și observarea reacției alergice.
- Radiografie pulmonară: o imagine a plămânilor pentru a depista eventualele blocări ale căilor respiratorii.
- Teste de alergie efectuate la sânge: măsoară nivelul de imunoglobulină E în sânge, un anticorp asociat cu reacțiile alergice. Este util pentru cei care nu pot face teste de piele.
Diagnosticul astmului implică o evaluare comprehensivă pentru identificarea simptomelor, factorilor declanșatori și a potențialelor alergii.
Simptomele astmului la copii
- Tuse: tusea persistentă, în special seara înainte de culcare sau dimineața, poate fi un semn de astm.
- Șuierături: producerea unui sunet în timpul respirației, cunoscut sub denumirea de șuierat, poate indica îngustarea căilor respiratorii.
- Dificultăți de respirație: copilul poate avea dificultăți în a inspira sau expira, manifestând respirație rapidă sau superficială.
- Gâfâit: sunetul gâfâiturilor în timpul respirației poate fi un semn de obstrucție a căilor respiratorii.
- Durere sau presiune în piept: copiii mai mari pot descrie senzații de disconfort în zona pieptului.
- Scăderea activității fizice: copiii cu astm pot evita intenționat activitățile fizice din cauza dificultăților de respirație.
- Răceli frecvente: copiii cu astm pot avea tendința de a se îmbolnăvi mai des și de a avea simptome respiratorii mai severe în timpul răcelilor.
- Episoade de tuse după expunerea la alergeni sau iritanți: aceștia pot include polen, praf, fum de tutun sau aer rece.
Copiii cu vârsta sub cinci ani pot suporta destul de greu testele de respirație, mai ales dacă se află în mijlocul unei crize de astm. Totuși, rezultatele sunt necesare pentru a se stabili un diagnostic.
Astm – diagnosticare, tratament și prevenție
Este extrem de important să cunoaștem cât mai multe detalii despre această afecțiune. În acest fel, putem să monitorizăm simptomele și să luăm o decizie corectă privind vizita la medic.
Când să mergi la medic:
Atacurile severe de astm ne pot pune viața în pericol. Este necesar să luăm legătura cu medicul nostru de familie pentru a stabili ce să facem atunci când semnele și simptomele se înrăutățesc.
Semnele unei urgențe astmatice includ:
- Agravarea rapidă a lipsei de aer sau a șuierăturilor în piept;
- Lipsa de îmbunătățire chiar și după utilizarea unui inhalator;
- Respirație dificilă în timpul activității fizice minime.
Dacă ai tuse sau șuierături frecvente care persistă mai mult de câteva zile sau orice alt semn specific astmului, consultă medicul. Tratarea bolii în stadiile incipiente poate preveni deteriorarea pulmonară pe termen lung și poate ajuta la menținerea stării sub control.
Monitorizarea astmului după diagnostic este la fel de importantă ca descoperirea ei. Astmul se schimbă în timp. Întâlnește-te regulat cu medicul tău pentru a discuta despre simptomele tale și pentru a face orice ajustări necesare ale tratamentului. Controlul pe termen lung te ajută să te simți mai bine zi de zi și poate preveni un atac de astm care pune viața în pericol.
Dacă simptomele se înrăutățesc, trebuie să schimbi planul de tratament. Nu lua mai multe medicamente fără a consulta mai întâi medicul. Supradozarea de medicamente pentru astm poate cauza efecte secundare și poate agrava afecțiunea.
Tratamentul de astm poate include:
- Bronhodilatatoare: aceste medicamente relaxează mușchii din jurul căilor respiratorii. Mușchii relaxați permit căilor respiratorii să faciliteze circulația aerului. De asemenea, facilitează deplasarea mucusului prin căile respiratorii. Aceste medicamente ameliorează simptomele atunci când apar și sunt utilizate pentru astmul intermitent și cronic.
- Medicamente antiinflamatoare: reduc inflamarea și producția de mucus excesiv în căile respiratorii. Doctorul tău de familie sau alergologul le poate prescrie pentru a fi luate în fiecare zi, pentru controlul sau prevenirea simptomelor cronice ale astmului.
- Terapii biologice pentru astm: acestea sunt utilizate în cazul astmului sever, atunci când simptomele persistă în ciuda terapiei corecte cu inhalatoare.
Prevenția astmului
Astmul nu poate fi prevenit în totalitate. Totuși, există unele modalități prin care putem reduce riscul unui atac de astm.
- Vaccinarea împotriva gripei: gripa și virusurile respiratorii sunt cei mai comuni declanșatori pentru astm.
- Managementul alergiilor: alergiile influențează simptomele pe care le avem. Tratarea rinitei alergice, de exemplu, și evitarea factorilor declanșatori ajută la gestionarea bolii. De asemenea, o dietă echilibrată ne ajută să menținem o greutate sănătoasă.
- Viața fără fum: renunță la fumat și evită fumul de țigară la care poți fi expus pasiv.
- Consultații regulate la medic: astmul trebuie evaluat și gestionat în mod regulat. Asigură-te că planul de tratament pentru astm este actualizat frecvent.
Ce fructe sunt bune pentru astm?
Din ce în ce mai multe persoane se îndreaptă spre metode de prevenție naturale, pentru că acestea se dovedesc a fi eficiente. De exemplu, fructele conțin multe vitamine care sunt eficiente pentru această afecțiune. Aici, putem face referire le kiwi, care ajută la reducerea inflamației, la afine și coacăze care au un conținut mare de antioxidanți, dar și la portocale, ananas sau avocado. De asemenea, nu trebuie să uităm de aronia, o plantă benefică în peste 100 de afecțiuni. Aceste fructe au în compoziție Vitaminele C, E, K, P, Q și nu numai.
Vitamina C are proprietăți antioxidante și antiinflamatorii, iar vitamina E este un antioxidant care poate ajuta în gestionarea stresului oxidativ asociat cu inflamația. Poți găsi aceste vitamine și alte ingrediente adjuvante și în produsul Curcuma ECO Forte. Acesta este disponibil și în lanțul de magazine DM.
Formula noastră unică și avansată conține:
- Extract din pulbere organică din rădăcina de Curcuma;
- Capsule vegane ecologice;
- Un complex bogat de vitamine (C, E, K, Fier, Calciu, Magneziu, Potasiu și multe altele).
Potrivit cercetărilor științifice, planta de curcuma este recunoscută pentru proprietățile sale antihistaminice, care ajută la reducerea simptomelor alergiilor. Integrarea regulată a capsulelor din curcuma în dieta noastră zilnică poate diminua manifestările generate de alergii și va facilita tranziția între sezoane. Include suplimente alimentare cu curcuma în regimul tău alimentar și menține sub control simptomele alergice!
De asemenea, datorită proprietăților sale antiinflamatoare, antioxidante și antitumorale, curcuma contribuie la prevenirea afecțiunilor pulmonare. Cercetările arată că această plantă remarcabilă sprijină relaxarea căilor respiratorii, având beneficii pentru întregul sistem respirator.
Așadar, astmul poate fi ținut sub control! Ia în considerare informațiile și sfaturile de mai sus și alege să previi și să tratezi în mod natural!
Referințe:
Asthma
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/asthma
Asthma
https://www.nhs.uk/conditions/asthma/
What Is Asthma?
https://www.nhlbi.nih.gov/health/asthma
