Angina pectorală: tot ce trebuie să știi. De la simptome și cauze, până la diagnostic și tratament
Inima noastră este un motor care funcționează neîntrerupt, zi și noapte, pentru a ne menține corpul în mișcare și în viață. Însă și inima poate întâmpina dificultăți, dacă nu este îngrijită corespunzător. Una dintre cele mai comune probleme care ne poate pune sănătatea în pericol este angina pectorală – un semnal de alarmă că inima nu primește suficient oxigen.
Doar prin înțelegerea mecanismului de apariție, a tipurilor de angină pectorală și a modalităților de diagnostic și prevenție, această afecțiune poate fi gestionată eficient. Află mai departe despre angina pectorală și semnalele pe care corpul ni le transmite pentru a ne avertiza în legătură cu starea noastră de sănătate.
Angina pectorală: definiție, simptome și cauze
Angina pectorală este, de cele mai multe ori, rezultatul îngustării sau blocării arterelor coronare. Cum se ajunge aici și care sunt primele semne ale afecțiunii?
Angina pectorală – ce este și cum apare?
Angina pectorală este una dintre cele mai frecvente manifestări clinice ale bolii coronariene. Se caracterizează prin durere sau disconfort toracic cauzat de ischemia miocardică temporară. Angina pectorală reflectă un dezechilibru între necesarul de oxigen la nivelul mușchiului cardiac și aportul efectiv ala acestuia.
Cum apare angina pectorală?
Mușchiul inimii (miocardul) necesită un flux constant de oxigen și nutrienți pentru a funcționa optim. Acești nutrienți sunt furnizați prin arterele coronare. În condițiile în care arterele coronare sunt îngustate sau blocate din cauza aterosclerozei – o acumulare de plăci de colesterol și alte substanțe pe pereții arterelor –, fluxul sangvin către mușchiul inimii este limitat. Această limitare conduce la ischemie miocardică, adică la o reducere a cantității de oxigen care ajunge la mușchiul cardiac.
Mai departe, ischemia miocardică determină apariția simptomelor de angină pectorală. În esență, durerea și disconfortul apar atunci când miocardul este privat temporar de oxigen. Această privare are loc în special în momentele în care necesitățile sale metabolice sunt crescute, cum ar fi în timpul exercițiilor fizice sau al stresului emoțional.
Durerea în angina pectorală: firească sau neobișnuită?
Angina pectorală dureroasă nu este o formă distinctă a afecțiunii, ci o stare normală. Principalul simptom al anginei pectorale este reprezentat de durere sau disconfort toracic.
Această durere are un set de caracteristici distinctive:
- este descrisă adesea ca o senzație de presiune, strângere, arsură sau greutate în zona pieptului;
- poate fi difuză și nu întotdeauna localizată într-un punct specific;
- iradiază frecvent către alte părți ale corpului, cum ar fi gâtul, umărul, brațul (în special cel stâng) sau maxilarul;
- durata ei poate varia, de la câteva secunde până la câteva minute.
Angina pectorală tipică durează maximum 10-15 minute după încetarea factorului declanșator. Dacă durerea persistă, sau devine progresivă, aceasta poate indica o formă instabilă de angină sau un infarct miocardic în evoluție, care necesită intervenție medicală imediată. Fii atent la simptomele pe care le experimentezi și nu ezita să te adresezi unui medic ori de câte ori suspectezi că ceva ar fi în neregulă.
Simptomele anginei pectorale și alte indicii după care o poți recunoaște
Simptomele tipice ale anginei, printre care se numără și durerea, sunt bine cunoscute. Totuși, există și alte indicii subtile, ce pot sugera prezența acestei afecțiuni, mai ales în cazul formelor atipice de angină.
Astfel, în afară de durerea clasică toracică, angina se poate manifesta și prin alte simptome:
- disconfort la nivelul altor regiuni ale corpului: durere în maxilar sau gât, ușor de confundat cu probleme dentare sau ale sinusurilor, sau disconfort abdominal superior, ce poate fi confundat cu simptome gastro-intestinale, cum ar fi refluxul gastroesofagian sau indigestia;
- senzație de sufocare sau greutate în piept;
- dificultăți de respirație (dispnee);
- senzație de epuizare extremă, după activități fizice ușoare;
- amețeli sau stări de leșin;
- transpirație abundentă (diaforeză).
Angina pectorală – semne și simptome atipice sau subtile
În special la femei, vârstnici și persoane cu diabet, simptomele anginei pectorale pot fi atipice sau mai dificil de sesizat. Printre acestea se numără:
- disconfortul generalizat, mai rar durerea toracică evidentă;
- senzația de arsură în stomac sau de greață;
- oboseala extremă sau dificultățile de respirație, fără dureri toracice.
Recunoașterea simptomelor anginei pectorale este esențială pentru prevenirea complicațiilor sale, cum ar fi infarctul miocardic. Durerea toracică, disconfortul în alte zone ale corpului, senzația de sufocare, oboseala și dificultățile de respirație sunt semne importante, care ar trebui să determine pacienții să solicite ajutor medical imediat.
Cardio Help 200 ml este o tinctură cu o formulă originală, special creată pentru a-ți proteja inima și sistemul cardiovascular. Bogată în vitamine, minerale și antioxidanți, formula conține extracte din 9 plante cu proprietăți remarcabile: Hibiscus, Aronia, Păducel, Usturoi, Acerola, Măceș, Lămâiță, Urzică și Ginkgo Biloba. Păducelul este excelent pentru îmbunătățirea aportului de oxigen către inimă, iar usturoiul poate reduce acumularea de plăci în artere, prevenind îngustarea lor. Vitamina C acționează ca un protector al vaselor de sânge împotriva inflamațiilor și a stresului oxidativ, alături de antioxidanții conținuți de aronia.
Prin administrarea a 10 ml de Cardio Help în fiecare zi, poți proteja elasticitatea vaselor de sânge, prevenind îngustarea lor. Inima va pompa mai ușor sângele, iar tensiunea arterială se va menține în parametrii normali.
Tinctura se consumă ușor, nu conține alcool sau zahăr adăugat și poate fi administrată într-un pahar cu apă sau într-un suc natural. Ai grijă de inima ta, acordându-i toată atenția de care are nevoie!
Angina pectorală: cauze și factori declanșatori
Cauzele anginei pectorale sunt strâns legate de fluxul de sânge oxigenat către mușchiul inimii. Dacă aportul de oxigen nu este suficient, se ajunge la ischemia miocardică. Așadar, principalele cauze ale anginei pectorale sunt:
- Boala coronariană (ateroscleroza). Plăcile de grăsime acumulate pe pereții arterelor le îngustează și reduc fluxul de oxigen către inimă.
- Tromboza coronariană. Trombii (cheaguri de sânge) se pot forma pe suprafața unei plăci de aterom care s-a rupt în interiorul arterei coronare. Aceste cheaguri pot obstrucționa parțial sau complet fluxul sangvin, declanșând angina instabilă sau chiar infarctul miocardic.
- Angina microvasculară. Aceasta apare atunci când vasele mici de sânge din inimă nu funcționează corect, adică nu se dilată suficient pentru a asigura un flux de sânge corespunzător. Deși arterele coronare principale pot fi normale, problema este la nivelul vaselor mici.
- Anemia severă, când numărul redus de globule roșii sau scăderea nivelului de hemoglobină face ca sângele să transporte mai puțin oxigen.
- Hipertensiunea arterială crește cererea de oxigen a inimii, deoarece inima trebuie să pompeze cu mai multă forță pentru a face față presiunii crescute. Dacă arterele coronare sunt îngustate, acest efort suplimentar poate declanșa un episod de angină.
- Stresul emoțional determină creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac. Aceste reacții cresc cererea de oxigen a inimii, iar dacă arterele coronare sunt afectate de ateroscleroză, fluxul sangvin este insuficient pentru a satisface nevoile miocardului.
- Stenoza aortică implică îngustarea valvei aortice, care controlează fluxul de sânge de la inimă către aorta și restul corpului.
În toate aceste situații, din cauză că presiunea asupra inimii crește, necesarul de oxigen crește și el, declanșându-se astfel ischemia.
Despre angina pectorală: care sunt factorii declanșatori ai acesteia?
Întrucât angina pectorală este asociată în special cu activități ce cresc cererea de oxigen a inimii, simptomele sale sunt declanșate mai ales de:
- efort fizic: activitățile solicitante, cum ar fi urcatul scărilor, alergatul sau transportarea unor greutăți;
- stres emoțional: situațiile de anxietate, furie sau stres psihologic intens, care cresc ritmul cardiac și tensiunea arterială;
- expunere la frig: aceasta poate constrânge arterele, reducând fluxul de sânge către inimă;
- mese copioase: mesele exagerate sau bogate în grăsimi pot crește fluxul de sânge necesar digestiei, ceea ce suprasolicită inima;
- fumat: nicotina produce vasoconstricție, declanșând simptome tipice anginei.
Angina pectorală are cauze multiple, majoritatea legate de o reducere a fluxului sangvin prin arterele coronare. Identificarea cauzei specifice este esențială pentru a gestiona eficient afecțiunea și pentru a preveni complicațiile, cum ar fi infarctul miocardic.
Totodată, factorii de risc modificabili, precum fumatul, hipertensiunea și stresul emoțional, joacă un rol semnificativ și trebuie abordați cu grijă pentru a preveni episoadele de angină.
Tensiunea în angina pectorală și alți parametri relevanți
În angina pectorală, tensiunea arterială poate oferi indicii importante despre starea cardiovasculară și factorii care contribuie la apariția simptomelor.
- Hipertensiunea arterială (tensiunea arterială crescută) este un factor de risc major pentru angina pectorală. Când tensiunea arterială este ridicată, inima trebuie să depună mai mult efort pentru a pompa sângele, ceea ce crește necesarul de oxigen al mușchiului cardiac.
- Hipotensiunea (tensiune arterială scăzută), deși mai rar asociată cu angina, poate apărea în anumite cazuri, mai ales ca reacție la medicamentele utilizate pentru tratarea anginei, cum ar fi nitrații. O tensiune arterială prea scăzută poate reduce perfuzia coronariană și agrava ischemia.
Pe lângă tensiune, există și alți parametri fiziologici care influențează sau sunt influențați de angina pectorală:
- Frecvența cardiacă este un alt parametru important care influențează apariția și severitatea anginei pectorale. Tahicardia (frecvența cardiacă crescută) poate agrava angina, deoarece inima necesită mai mult oxigen când bate mai repede.
- În timpul unui episod de angină, saturația de oxigen poate rămâne normală, deoarece problema nu este legată de capacitatea plămânilor de a oxigena sângele. O scădere a saturației de oxigen poate indica o problemă respiratorie asociată sau o complicație mai gravă, cum ar fi insuficiența cardiacă, care poate agrava simptomele de angină.
- În timpul unui episod de angină stabilă, nivelul enzimelor cardiace rămâne normal, deoarece ischemia este temporară și nu provoacă leziuni permanente ale mușchiului cardiac. Totuși, în cazul anginei instabile sau al infarctului miocardic, nivelul enzimelor cardiace poate crește, semnalând leziuni miocardice.
- Debitul cardiac și fracția de ejecție sunt parametri care reflectă eficiența cu care inima pompează sângele. La pacienții cu angină severă sau cu boli coronariene avansate, acești parametri pot fi afectați.
Acești parametri relevanți pot fi măsurați în timpul unui episod de angină sau în cadrul evaluărilor clinice de rutină. Monitorizarea tensiunii arteriale, a frecvenței cardiace și a altor parametri fiziologici este esențială în evaluarea și gestionarea anginei pectorale. Întrucât oferă indicii importante despre severitatea ischemiei și riscul de complicații cardiovasculare, contribuie la o mai bună gestionare a bolii și la prevenirea infarctului miocardic.
Angină pectorală de efort, instabilă sau cronică: tipuri de angină pectorală
Există mai multe tipuri de angină, fiecare având cauze, simptome și riscuri diferite. Toate aceste tipuri variază în funcție de modul în care se declanșează, de durata și de severitatea simptomelor. Cunoașterea lor este esențială pentru o reacție promptă.
Angina pectorală instabilă și stabilă
Angina pectorală stabilă
- cunoscută și sub denumire de angină de efort, apare predictibil, în timpul efortului fizic sau al stresului emoțional (angină pectorală de emoție), și este cea mai frecventă formă. Un indicator important al anginei stabile este faptul că simptomele tind să dispară odată cu repausul sau după administrarea de nitroglicerină.
Nitroglicerina dilată arterele coronare, permițând un flux sangvin mai bun către inimă și ameliorând durerea. Astfel, în cazul anginei stabile, durerea se ameliorează de obicei după 5-15 minute de repaus sau după administrarea de nitroglicerină.
Angina de efort este considerată stabilă, deoarece simptomele apar în mod previzibil și pot fi gestionate. Totuși, necesită monitorizare atentă, pentru a preveni evoluția către o formă mai severă, cum ar fi angina instabilă sau infarctul miocardic.
Angina pectorală instabilă
- poate apărea brusc, chiar și în repaus, și indică un risc crescut de atac de cord. Este o formă mai gravă de angină pectorală, considerată o urgență medicală, deoarece indică o deteriorare rapidă a fluxului sangvin prin arterele coronare.
Simptomele anginei pectorale instabile sunt în principal durerea toracică intensă, însoțită de transpirație, greață, dificultăți de respirație (dispnee) și chiar senzația de moarte iminentă.
Fără tratament prompt, există o probabilitate ridicată de progresie către un infarct, adică la leziuni ireversibile ale mușchiului inimii. Așadar, spitalizarea imediată, pentru evaluare și tratament, este vitală.
Despre angina pectorală de repaus
Angina pectorală de repaus este o formă de angină în care durerea toracică apare în absența activității fizice sau a unui efort evident, adică în perioadele de repaus sau chiar în timpul somnului. Acest tip de angină este mai grav decât cea de efort și poate indica un risc crescut de complicații, inclusiv infarct miocardic. Angina de repaus este adesea clasificată subcategoria anginei instabile, însă cele două nu sunt identice. Distincția este importantă pentru un tratament adecvat și poate fi făcută doar de către un medic specialist.
Angina pectorală acută sau cronică și criza de angină pectorală
Angina cronică
- este un termen general folosit pentru a descrie angina pectorală care apare în mod regulat și persistă pentru o perioadă lungă de timp. De obicei, se referă la angina stabilă de lungă durată, care este bine gestionată cu tratament, dar care necesită monitorizare constantă.
Angina cronică este declanșată de aceleași activități sau condiții ca angina stabilă (efort fizic, stres, frig, mese copioase), dar simptomele sunt mai bine controlate datorită tratamentului și ajustării stilului de viață. Cu un tratament corect, pacienții cu angină cronică pot duce o viață relativ normală, cu ameliorarea simptomelor prin repaus și medicație (nitroglicerină, beta-blocante, blocanți ai canalelor de calciu etc.).
Criza de angină pectorală acută
- reprezintă un episod de durere toracică, care apare brusc și semnalează, de obicei, o agravare a bolii coronariene. Această formă de angină este de obicei instabilă și necesită spitalizare și evaluare urgentă, pentru a exclude un infarct miocardic. Tratamentul inițial include administrarea de oxigen, nitroglicerină, aspirină și anticoagulante pentru prevenirea formarea de cheaguri. În cazurile severe, angioplastia coronariană sau bypass-ul coronarian pot fi necesare pentru a restabili fluxul sangvin către inimă.
Ambele forme de angină necesită evaluare și tratament adecvat pentru a se reduce riscul de infarct și a îmbunătăți calitatea vieții pacienților.
Angina pectorală: diagnostic și tratament. Cum poate fi prevenită?
Prevenirea anginei pectorale implică atât gestionarea factorilor de risc cunoscuți, cât și prevenirea progresiei bolii coronariene. Iată ce poți face pentru organismul tău:
- Renunță la fumat. Acest obicei nociv îngustează arterele și crește riscul de infarct miocardic.
- Menține o dietă sănătoasă. O alimentație săracă în grăsimi saturate, colesterol și sare, și bogată în fibre, antioxidanți, acizi grași omega-3 și grăsimi sănătoase poate reduce riscul de ateroscleroză – principala cauză a anginei pectorale.
- Monitorizează-ți tensiunea arterială. Dacă este cazul, și doar la recomandarea medicului, ai grijă să îți iei cu regularitate medicamentele antihipertensive.
- Dacă suferi de diabet, ai grijă să îl ții sub control, prin dietă, exerciții fizice și medicamente.
- Gestionarea stresului este, de asemenea, importantă. Stresul cronic poate agrava angina și poate crește riscul de boli cardiovasculare.
- Fă sport. Exercițiile fizice îmbunătățesc funcția cardiovasculară și reduc riscul de angină. Se recomandă minimum 30 de minute de exerciții moderate de cel puțin 5 ori pe săptămână.
Dacă totuși ai ajuns să suferi de angină pectorală, manifestările acesteia îți pot afecta semnificativ viața. Un diagnostic corect și un tratament adecvat sunt esențiale pentru a-ți redobândi stilul de viață normal.
Diagnosticarea anginei pectorale
Diagnosticul anginei pectorale implică atât o evaluare clinică, cât și teste de laborator și imagistică, pentru a confirma prezența ischemiei miocardice și a exclude alte cauze de durere toracică.
Electrocardiograma (ECG)
- este cel mai relevant test. În timpul unui episod de angină, ECG de repaus poate evidenția modificări tipice ale ischemiei, cum ar fi depresia segmentului ST sau undele T inversate. Există însă și o ECG de efort. Se efectuează în timpul exercițiilor fizice (pe banda de alergare sau pe bicicleta statică) pentru a evalua modul în care inima răspunde la stres. În caz de ischemie, se pot evidenția modificări pe ECG care nu sunt prezente în repaus.
Analizele de sânge
- pot include teste pentru enzimele cardiace (troponină și CK-MB), care sunt crescute în cazul unui infarct miocardic, dar pot fi normale în angina stabilă. Glicemia și colesterolul sunt, de asemenea, investigate pentru a identifica factorii de risc.
Ecocardiografia de stres
- este un test ce folosește ultrasunete pentru a vizualiza mușchiul inimii în timpul exercițiului fizic sau după administrarea unui medicament care stimulează inima. Această investigație poate detecta zonele din inimă care nu primesc suficient sânge.
Angiografia coronariană (coronarografia)
- este cea mai complexă investigație de evaluare a arterelor coronare. Această procedură invazivă implică introducerea unui cateter în arterele coronare și injectarea unui agent de contrast, permițând medicilor să vizualizeze eventualele îngustări sau blocaje.
Toate aceste analize și teste sunt necesare pentru a evalua severitatea bolii și a exclude alte cauze posibile ale simptomelor. În urma lor, medicul îți va prescrie un tratament adecvat stării tale de sănătate.
Așadar, deși poate părea o simplă durere în piept, angina pectorală ne arată că stilul de viață, stresul sau lipsa atenției asupra sănătății noastre pot avea consecințe grave. Printr-o abordare atentă și echilibrată, cu măsuri preventive și schimbări esențiale în obiceiurile zilnice, ne putem proteja inima și putem preveni complicațiile serioase.
Referințe:
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/angina-pectoris
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/angina/symptoms-causes/syc-20369373
https://www.nhs.uk/conditions/angina/
https://www.msdmanuals.com/professional/cardiovascular-disorders/coronary-artery-disease/angina-pectoris#Symptoms-and-Signs_v934109
https://www.webmd.com/heart-disease/heart-disease-angina
Sursă foto: shutterstock.com
