Anemia megaloblastică: cum îți afectează organismul și ce măsuri poți lua?
Anemia este o afecțiune despre care cu siguranță ai mai auzit. Întrucât nu este considerată printre cele mai grave, îngrijorările cu privire la aceasta sunt, în general, mai reduse. Totuși, efectele negative pe care le poate avea asupra organismului nostru și a funcționării acestuia, respectiv asupra stilului de viață, nu sunt deloc neglijabile.
Anemia megaloblastică este o formă neobișnuită a acestei afecțiuni, care influențează structura și compoziția sângelui. Află mai multe despre cauzele și simptomele acesteia, pentru a o putea identifica din timp, dar și despre cum o poți trata și mai ales preveni.
Anemia megaloblastică: simptome, cauze și factori de risc
Oboseala și slăbiciunea pot părea simptome obișnuite, dar ele pot ascunde afecțiuni grave. Un exemplu în acest sens este anemia megaloblastică.
Pentru a o recunoaște și trata corect, este important să înțelegem cauzele, simptomele și factorii de risc asociați acestei boli.
Anemia megaloblastică: definiție
Pentru a înțelege mai bine anemia megaloblastică, este important să știm ce sunt megaloblaștii. Sinteza ADN-ului are loc în celulele măduvei osoase, fiind un proces esențial pentru formarea celulelor sanguine sănătoase. Când sinteza este perturbată, apar celule roșii sanguine imature, de dimensiuni neobișnuit de mari. Această situație paradoxală, în care măduva osoasă produce un număr mare de celule roșii, însă acestea sunt anormale și nefuncționale, duce la o scădere a capacității sângelui de a transporta oxigenul către țesuturi.
Anemia megaloblastică severă
Anemia megaloblastică severă este o formă avansată a acestei afecțiuni, în care deficiența de vitamine și nutrienți a progresat semnificativ, ducând la o scădere drastică a numărului de globule roșii sănătoase și funcționale. Această scădere severă a capacității sângelui de a transporta oxigenul poate avea consecințe grave asupra întregului organism.
Anemie megaloblastică: simptome specifice
Deși inițial nu are semne evidente, anemia megaloblastică se poate manifesta ulterior prin simptome care pot afecta considerabil calitatea vieții.
Simptome comune anemiilor și specifice anemiei megaloblastice
În primul rând, este posibil să te confrunți cu simptome comune tuturor tipurilor de anemie, cauzate de scăderea capacității sângelui de a transporta oxigenul către țesuturi:
- oboseală extremă și senzația de slăbiciune;
- paloarea pielii, a mucoaselor și a conjunctivei;
- dificultățile de respirație (dispnee);
- amețeli și senzație de leșin;
- bătăi rapide sau neregulate ale inimii (palpitații).
Pe lângă simptomele generale, anemia megaloblastică, ce este cauzată de deficiența de vitamina B12, poate provoca și semne neurologice. Vitamina B12 este esențială pentru buna funcționare a sistemului nervos, iar lipsa acesteia poate afecta grav organismul.
Printre manifestările neurologice se numără:
- amorțeli și furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor (parestezii);
- tulburări de echilibru și coordonare, care pot provoca dificultăți de mers și creșterea riscului de cădere;
- modificări ale dispoziției, cum ar fi iritabilitate, depresie sau anxietate;
- probleme de memorie, concentrare și, în cazurile avansate, chiar demență.
Alte posibile simptome ale anemiei megaloblastice
În funcție de cauza și severitatea anemiei megaloblastice, pot apărea și simptome precum:
- glosita: inflamația limbii, aceasta devenind roșie, dureroasă și netedă;
- ulcerații dureroase în interiorul gurii;
- pierderea poftei de mâncare și scăderea în greutate;
- icter (îngălbenirea pielii și a ochilor), în cazurile severe de anemie, din cauza distrugerii excesive a globulelor roșii.
Desigur, intensitatea acestor simptome poate varia și poate fi asociată și cu alte afecțiuni. De aceea, este recomandat să consulți un medic dacă le experimentezi, pentru a obține un diagnostic corect și un tratament adaptat nevoilor tale.
Sucul de Sfeclă Roșie la 3L ECO este un produs vegan, natural și fără adaosuri artificiale, fiind un aliat valoros în menținerea sănătății tale. Obținut din sfecle cultivate ecologic, acest suc păstrează intacte proprietățile benefice ale acestei legume remarcabile. Sfecla roșie este renumită pentru efectele sale pozitive asupra sângelui, contribuind la prevenirea formării cheagurilor și a depunerilor de colesterol pe pereții vaselor de sânge. Datorită conținutului bogat în antioxidanți și proprietăților antiinflamatorii, poate juca un rol important inclusiv în protejarea organismului împotriva bolilor cardiovasculare, diabetului și demenței. Mai mult decât atât, sfecla roșie este o sursă naturală de nutrienți esențiali, precum fierul, magneziul și acidul folic (vitamina B9), care sunt implicați în formarea globulelor roșii din sânge. Astfel, consumul regulat de suc de sfeclă roșie poate fi un sprijin valoros în prevenirea anemiei.
Include 150 ml de suc de sfeclă roșie în dieta zilnică și bucură-te de toate proprietățile remarcabile ale acestei legume!
Anemia megaloblastică – cauze și factori de risc
Principala cauză a anemiei megaloblastice este sinteza defectuoasă a ADN-ului în celulele măduvei osoase, acesta fiind un proces vital pentru diviziunea și maturarea normală a celulelor sanguine. La rândul ei, această sinteză defectuoasă este cauzată, cel mai adesea, de deficiența a două vitamine esențiale: vitamina B12 (cobalamină) și acidul folic (vitamina B9).
- Vitamina B12 joacă un rol crucial în sinteza ADN-ului și în formarea mielinei – substanța care protejează fibrele nervoase. Deficiența de vitamina B12 afectează diviziunea celulară, ducând la formarea de megaloblaste: celule roșii sanguine mari și imature, care nu funcționează corespunzător.
- Acidul folic este, de asemenea, esențial pentru sinteza ADN-ului și pentru diviziunea celulară. Deficiența de acid folic are un efect similar asupra măduvei osoase, ducând la formarea de megaloblaste și la scăderea numărului de globule roșii mature.
În plus, anumite boli cronice, cum ar fi bolile renale, cancerul sau bolile inflamatorii, pot afecta producția de globule roșii și duce la anemie.
Factori de risc pentru anemia megaloblastică
În ceea ce privește riscul de a dezvolta anemia megaloblastică, factorii ce favorizează afecțiunea sunt, în principal:
-
- Dieta necorespunzătoare. O dietă săracă în vitamina B12 (prezentă în principal în produse de origine animală) sau acid folic (prezent în legume cu frunze verzi, leguminoase, cereale integrale) poate duce la deficiențe și, în consecință, la anemie megaloblastică. Vegetarienii și veganii sunt expuși unui risc și mai crescut de deficit de vitamina B12.
- Afecțiunile gastrointestinale: bolile care afectează absorbția nutrienților (inclusiv a vitaminei B12 și a acidului folic) în tractul digestiv, cum ar fi boala celiacă, boala Crohn sau gastrita atrofică.
- Unele medicamente, cum ar fi metformina (utilizată în tratamentul diabetului), anticonvulsivantele sau anumite antibiotice, ce pot interfera cu absorbția vitaminei B12 sau a acidului folic.
- Consum excesiv de alcool;
- Sarcina și alăptarea, din cauza creșterii necesarului de acid folic în aceste perioade;
- Vârsta. Persoanele în vârstă pot avea o absorbție redusă a vitaminei B12 din cauza scăderii producției de acid gastric.
Cu toate acestea, anemia megaloblastică poate fi prevenită și tratată eficient prin identificarea și corectarea cauzei deficienței de vitamine. Adoptarea unei diete echilibrate, suplimentarea cu vitamine în caz de nevoie și tratarea afecțiunilor subiacente sunt esențiale pentru menținerea sănătății sângelui și prevenirea complicațiilor.
Anemia megaloblastică: valori și parametri
Atunci când îți faci investigațiile de rutină, buletinul de analize de sânge conține mai multe valori. Pentru a înțelege care este starea ta de sănătate, este util să cunoști care sunt valorile normale. În acest mod, vei putea citi cu ușurință rezultatele și vei ști dacă există vreo problemă care necesită intervenție medicală.
- Hemoglobina (Hb):
- bărbați: 13,5 – 17,5 g/dL;
- femei: 12,0 – 15,5 g/dL;
- Hematocrit (Hct):
- bărbați: 41 – 50%;
- femei: 36 – 44%;
- Volumul corpuscular mediu (MCV): 80 – 100 fL (femtolitri);
- Lățimea distribuției eritrocitare (RDW): 11,5 – 14,5%.
În anemia megaloblastică, valorile hemoglobinei și hematocritului sunt de obicei scăzute, indicând o cantitate redusă de globule roșii. În același timp, volumul corpuscular mediu (MCV) este crescut, ceea ce înseamnă că globulele roșii sunt mai mari decât ar trebui. Lățimea distribuției eritrocitare (RDW) este, de asemenea, crescută, indicând o variație semnificativă în dimensiunea globulelor roșii.
Alte tipuri de anemie
Pe lângă anemia megaloblastică, există și alte tipuri de anemie, fiecare cu cauze și caracteristici specifice.
- Anemia feriprivă este cea mai frecventă formă de anemie, cauzată de deficitul de fier – un mineral esențial pentru producerea hemoglobinei. MCV este de obicei scăzut (microcitar), indicând globule roșii mai mici decât ar fi normal.
- Anemia hemolitică apare atunci când globulele roșii sunt distruse mai repede decât pot fi produse de măduva osoasă. Poate fi cauzată de diverse afecțiuni, inclusiv infecții, boli autoimune sau defecte genetice.
- Anemia aplastică: este o afecțiune rară și gravă, în care măduva osoasă nu produce suficiente celule sanguine, inclusiv globule roșii.
Fiecare tip de anemie are propriile simptome, metode de diagnosticare și tratamente specifice. Așadar, este important să te adresezi unui medic, pentru a determina tipul de anemie de care suferi și a primi tratamentul adecvat.
Anemie megaloblastică: diagnostic și complicații
Diagnosticarea anemiei megaloblastice se face printr-o combinație de analize și teste.
Primul pas este reprezentat de evaluarea clinică:
- Medicul te va întreba despre simptome, istoric personal și familial, dietă, medicamente pe care le iei și expunerea la factorii de risc pentru anemia megaloblastică.
- Ulterior, medicul va efectua un examen fizic complet, căutând semne de anemie (paloare, oboseală) și deficiență de vitamina B12 (glosită, modificări neurologice).
Mai departe, diagnosticarea propriu-zisă se face prin analizele de sânge:
- Hemoleucograma completă (CBC) va arăta o scădere a hemoglobinei și hematocritului, creșterea volumului corpuscular mediu (MCV) și a lățimii distribuției eritrocitare (RDW), eventual și o scădere a numărului de reticulocite.
- Examinarea microscopică a unei probe de sânge va evidenția prezența megaloblastelor (celule roșii mari și imature) și a altor anomalii celulare caracteristice anemiei megaloblastice.
- Nu îl ultimul rând, testele de evaluare a funcției tiroidiene, hepatice sau renale pot fi necesare pentru a exclude alte cauze ale anemiei sau pentru a evalua impactul anemiei asupra altor organe.
Teste suplimentare
În funcție de suspiciunea clinică și de rezultatele analizelor de sânge, pot fi necesare și alte investigații pentru identificarea cauzei specifice a deficienței de vitamina B12 sau acid folic, cum ar fi:
- endoscopia digestivă superioară, pentru a evalua starea mucoasei gastrice și pentru a detecta eventualele leziuni care pot afecta absorbția vitaminei B12;
- testele de malabsorbție, necesare pentru a evalua capacitatea intestinului de a absorbi nutrienții;
- investigațiile imagistice, precum ecografia abdominală sau tomografia computerizată, pentru a identifica eventualele anomalii la nivelul organelor interne care pot contribui la anemie.
Anemia megaloblastică: complicații
Netratată, anemia megaloblastică poate duce la o serie de complicații grave, inclusiv:
- Complicații neurologice, respectiv leziuni ireversibile ale nervilor, ce pot duce la probleme neurologice permanente, cum ar fi:
- neuropatia periferică (amorțeală și furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor);
- ataxia (tulburări de echilibru și coordonare);
- demența;
- modificări ale dispoziției și personalității.
- Complicații cardiovasculare:
- angină pectorală (durere în piept);
- insuficiență cardiacă;
- aritmii cardiace.
- Totodată, deficiența de acid folic în timpul sarcinii poate crește riscul de defecte congenitale la făt, cum ar fi defectele de tub neural.
Este important să soliciți asistență medicală dacă prezinți simptome sugestive pentru anemie sau dacă ești expus la factori de risc caracteristici acestei afecțiuni. Un diagnostic și un tratament precoce sunt esențiale pentru a preveni complicațiile și a asigura o recuperare completă.
Dieta în anemia megaloblastică: cum ai grijă de sănătatea ta prin alimentație
Dieta are un rol esențial în gestionarea și prevenirea anemiei megaloblastice. Este important să asiguri un aport adecvat de vitamina B12 și acid folic, nutrienți cruciali pentru producerea globulelor roșii sănătoase.
Care sunt alimentele bogate în vitamina B12 și acid folic?
Vitamina B12 se găsește în principal în produsele de origine animală, precum:
- carne: vită, porc, miel, ficat, rinichi;
- pește și fructe de mare: somon, ton, sardine, scoici;
- păsări de curte: pui, curcan;
- ouă: gălbenușul de ou este o sursă excelentă de vitamina B12;
- lactate: lapte, iaurt, brânză.
La rândul său, acidul folic este prezent într-o varietate de alimente, precum:
- legume cu frunze verzi: spanac, salată verde, broccoli, varză de Bruxelles;
- leguminoase: fasole, linte, năut;
- cereale integrale: pâine integrală, orez brun, paste integrale;
- fructe: portocale, căpșuni, banane;
- nuci și semințe: arahide, migdale, semințe de floarea-soarelui.
Sfecla roșie are un conținut ridicat de fier și acid folic, doi nutrienți esențiali pentru sănătatea sângelui și prevenirea anemiei. O porție de 100 de grame de sfeclă roșie fiartă conține aproximativ 109 mcg de acid folic, ceea ce reprezintă aproximativ 27% din doza zilnică recomandată pentru adulți. Astfel, consumul regulat de Suc de Sfeclă Roșie poate contribui la creșterea nivelului de folat și fier în organism, susținând astfel producția de globule roșii sănătoase. În plus, sfecla roșie îmbunătățește transportul oxigenului în corp și reduce oboseala și slăbiciunea.
Recomandări dietetice
Dacă te confrunți cu deficitul de vitamina B12 sau acid folic, există mai multe lucruri pe care le poți face pentru organismul tău:
- Consumă alimente fortificate. Multe cereale pentru micul dejun, varietăți de pâine și sucuri sunt fortificate cu vitamina B12 și acid folic. Verifică întotdeauna eticheta produselor, pentru a te asigura că obții aportul adecvat din acești nutrienți și stai departe de substanțele chimice periculoase.
- Limitează consumul de alcool, deoarece acesta poate interfera cu absorbția vitaminei B12 și a acidului folic.
- Gătește alimentele la temperaturi moderate, deoarece temperaturile ridicate pot distruge acidul folic. Optează pentru metode de gătit blânde, cum ar fi fierberea la abur sau la cuptor.
Dacă suferi de anemie megaloblastică, este important să discuți cu un specialist, pentru a te asigura că dieta ta este adecvată și că primești suficiente vitamine esențiale.
Anemia megaloblastică poate părea o afecțiune complexă, însă ceea ce contează este că poate fi prevenită și tratată eficient. Înainte de orice altceva, o dietă echilibrată, bogată în vitamina B12 și acid folic, este esențială pentru menținerea sănătății sângelui.
Dacă observi simptome precum oboseala persistentă, paloarea, dificultățile de respirație sau te confrunți cu probleme neurologice, nu ezita să consulți un medic. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt cheia pentru a preveni complicațiile și a-ți recăpăta energia și vitalitatea în caz de anemie megaloblastică.
Nu lăsa această afecțiune să-ți afecteze calitatea vieții. Ia măsuri astăzi pentru a-ți proteja sănătatea și a te bucura de o viață așa cum îți dorești!
Referințe:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/megaloblastic-anemia
https://www.healthline.com/health/megaloblastic-anemia
https://www.healthdirect.gov.au/anaemia#types
https://www.medicalnewstoday.com/articles/b12-deficiency-anemia
https://www.medicalnewstoday.com/articles/322498#pernicious-anemia-vs-vitamin-b-12-deficiency-anemia
Sursă foto: shutterstock.com
