Anemia hemolitică – cum se manifestă la adulți și copii și cum se tratează?
Anemia are mai multe forme și, în general, nu provoacă prea multe îngrijorări, deoarece avem tendința să credem că suplimentele alimentare ne pot ajuta să corectăm deficiențele asociate. Totuși, aceste metode nu sunt întotdeauna eficiente. De ce? Pentru că fiecare tip de anemie are caracteristici specifice, ceea ce înseamnă că și nevoile organismului variază. Un exemplu de anemie care necesită o atenție specială este anemia hemolitică, care implică distrugerea prematură a globulelor roșii.
Ce este anemia hemolitică? Este boala prin care globulele roșii sau eritrocitele sunt distruse mai repede decât sunt produse printr-un proces numit hemoliză. Mai simplu spus, numărul acestor celule este mai mic decât cel de care are nevoie organismul pentru a primi necesarul de oxigen.
Cine poate suferi de anemie hemolitică și care sunt cauzele acesteia? Boala afectează atât copiii, cât și adulții, iar motivele declanșării sunt și ele diverse. De aceea, articolul de față explorează în detaliu acest subiect și analizează cauzele principale.
Anemia hemolitică – ce este, care sunt cauzele și simptomele sale
Din punct de vedere medical, definiția anemiei hemolitice este acea afecțiune în care hematiile sau globulele roșii sunt distruse mai repede decât sunt produse de măduva osoasă. Un număr scăzut al acestor celule în sânge duce la o cantitate redusă de oxigen care ajunge la plămâni și în restul corpului. Acest lucru îngreunează procesele chimice esențiale la nivel celular. Pentru a putea înțelege cum funcționează boala, trebuie să știm că durata de viață a unei hematii este de 120 de zile. Atunci când ea moare mai repede, se poate instala acest tip de anemie.
De cele mai multe ori, când zicem anemie, ne gândim la cea feriprivă, care este cel mai întâlnit tip al afecțiunii. Pentru aceasta din urmă, suplimentele pot ajuta la ameliorarea simptomelor. Ele pot fi de ajutor, însă, și cazul altor forme ale bolii, printre care și anemia hemolitică.
Unul dintre suplimentele recomandate este Sucul de Sfeclă Roșie ECO, un produs obținut din sfeclă ecologică, bogată în vitamine, minerale, aminoacizi și antioxidanți. Beneficiile sale sunt multiple, ajutând la sănătatea inimii, creierului și ficatului. De asemenea, este una dintre cele mai bune plante pentru sistemul sanguin. Consumul regulat de sfeclă ajută la purificarea sângelui, prevenirea depunerilor de grăsimi pe pereții vaselor de sânge și reducerea riscului de formare a cheagurilor, contribuind la o circulație sanguină sănătoasă.
În ceea ce privește anemia, consumul de sfeclă roșie ajută la refacerea rezervelor de fier, vitamina B6 și magneziu, carențele primelor două fiind adesea asociate cu această boală. Împreună, ele stimulează procesul de formare a eritrocitelor.
Cauzele anemiei hemolitice
De ce apare anemia hemolitică? Boala este cauzată de mai mulți factori, fiind de două tipuri: ereditară și dobândită. Acestea, la rândul lor, sunt împărțite în funcție de diverse cauze și de severitate.
Anemia hemolitică are ca principale cauze:
- anumite infecții virale sau bacteriene care declanșează distrugerea hematiilor;
- bolile autoimune, în care sistemul imunitar atacă globulele roșii;
- afecțiunile ereditare, care pot declanșa anemia hemolitică de tipul sferocitozei congenitale sau talasemiei;
- boli ale sângelui precum leucemia, limfomul sau mielomul;
- factorii externi, precum expunerea la anumite substanțe sau chiar folosirea unor medicamente care distrug globulele roșii.
Din păcate, anemia hemolitică poate afecta atât copiii, cât și adulții. Cum ne dăm seama că avem această boală? În lipsa unor analize de sânge, respectiv a unei hemograme care să ne indice scăderea numărului de eritrocite, ne putem ghida după simptomele fizice.
Anemia hemolitică – simptome generale </h3
De cele mai multe ori, simptomele unei anemii hemolitice sunt mai ușor de observat la adulți și pot include:
- oboseala;
- starea de slăbiciune;
- paloarea și/sau icterul;
- respirația greoaie atât la efort, cât și în repaus;
- palpitațiile;
- închiderea la culoare a urinei;
- febra în lipsa altor afecțiuni;
- durerile abdominale.
Pe lângă acestea, mai sunt și alte semne ale bolii care pot fi detectate în urma anumitor investigații. Astfel, o ecografie poate scoate la iveală mărirea splinei sau splenomegalia.
În afara acestor semne generalizate, în funcție de vârsta și starea de sănătate, pot exista și altele. Ce trebuie să mai reținem este că, în unele cazuri, simptomele sunt comune mai multor tipuri de anemii.
Anemia hemolitică autoimună, idiopatică și alte tipuri
Anemia hemolitică se poate împărți în mai multe categorii care, la rândul lor, au mai multe tipuri. În funcție de manifestări, poate fi ușoară, moderată sau severă.
Cea mai importantă metodă de a grupa tipurile bolii este cauza declanșatoare și durata. Astfel, anemia hemolitică poate fi:
- autoimună;
- ereditară;
- idiopatică;
- regenerativă.
Anemia hemolitică autoimună
Anemia hemolitică autoimună este cea în care sistemul nostru imunitar atacă propriile hematii, provocând hemoliza. Aceasta este una dintre cele grave forme ale bolii, necesitând îngrijiri medicale de specialitate. Chiar și simptomele sale pot fi destul de severe.
Printre cauzele care declanșează anemia hemolitică autoimună sunt:
- bolile congenitale precum siclemia, în care celulele roșii au forma unei seceri;
- utilizarea anumitor medicamente care provoacă un răspuns agresiv al sistemului imunitar.
Primul pas în tratarea acestui tip de anemie hemolitică este un set de analize de sânge, unde hemograma poate îndruma medicul către un diagnostic corect.
Anemia hemolitică ereditară
Anemia hemolitică congenitală, cunoscută și ca anemia ereditară, este transmisă de la părinți la copii prin intermediul unor mutații genetice. Din cauza acestor defecte genetice, părinții pot transmite această formă de anemie copiilor lor.
Anemia hemolitică ereditară este de mai multe forme, fiecare dintre ele având propriile mecanisme de manifestare. Printre cele mai întâlnite tipuri sunt:
Anemia hemolitică falciformă, o boală în care este afectată hemoglobina, astfel că celulele roșii capătă forma unei seceri sau semiluni. Aceste eritrocite pot obstrucționa vasele de sânge, provocând reducerea fluxului sanguin.
Talasemia este o formă ereditară de anemie. Aceasta face parte dintr-un grup de afecțiuni în care unul dintre lanțurile proteice ce alcătuiesc hemoglobina fie lipsește, fie este produs într-o cantitate insuficientă. Talasemia afectează capacitatea sângelui de a transporta eficient oxigenul către celule.
Deficiențele enzimatice eritrocitare reprezintă o altă formă a anemiei hemolitice ereditare, fiind cauzată de defectele enzimelor care participă la metabolismul eritrocitelor. În cele mai multe cazuri, deficitul de glucozo-6-fosfat-dehidrogenază (G6PD) este transmis de la părinți la copii.
Sferocitoza ereditară este un alt tip de anemie hemolitică în care globulele roșii capătă o formă sferică. Acestea sunt distruse adesea în splină, astfel că mărirea acestui organ poate fi un semn al bolii.
Anemia hemolitică idiopatică
După cum îi spune și denumirea, acest tip de anemie hemolitică nu are cauze cunoscute. În cele mai multe cazuri, factorii externi sunt cei care o determină. Printre aceștia merită amintiți:
- diverse infecții, printre care cele virale și cele bacteriene care determină răspunsul sistemului imunitar;
- expunerea la anumite toxine, printre care cele de uz domestic, precum naftalina, dar și cele industriale, precum anilina, hidrogenul arsenic și nitrobenzenul;
- mușcăturile anumitor insecte sau reptile, cum ar fi păianjenii sau șerpii;
- înțepăturile de insecte, în special ale viespilor;
- expunerea la anumite plante toxice, cum sunt ciupercile.
Pe lângă acestea, anumite medicamente pot duce și ele la anemie hemolitică de cauză necunoscută.
Anemia hemolitică regenerativă
Forma regenerativă a bolii este provocată de pierderile de hemoglobină prin hemoragie sau hemoliză. Diferențele dintre cele două procese constă în faptul că:
- în hemoragie, eritrocitele ies din patul sanguin, cum este cazul tăieturilor sau rănilor;
- în hemoliză, globulele roșii sunt distruse până să ajungă la maturitate.
Anemia hemolitică regenerativă este și ea de mai multe tipuri. Mai precis, poate fi acută, cronică, internă sau externă. Printre cauzele care stau la baza acesteia sunt:
- traumatismele;
- anumiți agenți patogeni;
- ulcerațiile;
- neoplaziile.
În cele mai multe cazuri, anemia hemolitică regenerativă apare după formarea eritrocitelor, iar cea cronică este cea mai severă, deoarece elimină fierul din corp.
Cine poate suferi de anemie hemolitică având în vedere toate tipurile sale? Această afecțiune poate apărea atât la adulți, cât și la copii, inclusiv la bebeluși și femeile însărcinate, afectând persoane din toate grupele de vârstă.
Anemia hemolitică la copii și la adulți
Anemia hemolitică poate afecta persoane de toate vârstele, de la sugari la vârstnici, în funcție de factorii care declanșează boala.
În stadiile incipiente, afecțiunea este adesea asimptomatică, iar doar o hemogramă poate indica existența unei probleme. Excepție fac cei care știu deja că suferă de un tip de anemie hemolitică, fiind conștienți că o pot transmite genetic.
Anemia hemolitică la copii
În cele mai multe cazuri, anemia hemolitică la bebeluși și la copii este transmisă. Așadar, aceștia pot suferi de forma ereditară a bolii. Cele mai frecvente tipuri sunt talasemia și anemia falciformă.
Anemia hemolitică la copiii mai mari poate apărea și ca urmare a infecțiilor virale. Este important de menționat că, deseori, această afecțiune rămâne nediagnosticată la copii, fiind descoperită abia la vârsta adultă.
Anemia hemolitică în sarcină și la nou-născut
Un caz special al anemiei hemolitice este cel întâlnit la nou-născut, cauzat de incompatibilitatea de Rh dintre mamă și făt. Aceasta se manifestă atunci când mama are Rh negativ, iar tatăl Rh pozitiv, ceea ce poate determina ca bebelușul să moștenească Rh-ul tatălui. În acest context, sistemul imunitar al mamei poate identifica celulele fătului ca fiind străine și le poate ataca. De obicei, problemele apar în timpul celei de-a doua sarcini, când răspunsul imunitar al mamei este mai puternic. Vestea bună este că această formă de anemie hemolitică poate fi prevenită încă din timpul sarcinii, prin administrarea de medicamente specifice care împiedică apariția conflictului imunologic.
Anemia hemolitică la adulți
Anemia hemolitică se manifestă adesea la vârsta adultă, iar oboseala, traumatismele fizice, expunerea la anumite substanțe chimice sau medicamente pot declanșa simptomele acestei afecțiuni.
Simptomele resimțite de adulții care ajung să sufere de anemie hemolitică pot include oboseală, stare de confuzie, amețeli și chiar slăbiciune fizică. Acestea sunt semnele care ar trebuie să ne îndrume către un consult medical și o serie de analize de sânge, printre care o hemogramă.
Anemia hemolitică – diagnosticare și tratament
Diagnosticarea anemiei hemolitice la copii poate fi dificilă, deoarece boala tinde să se manifeste mai târziu. În schimb, adulții pot prezenta simptome care îi determină să consulte medicul de familie sau un medic generalist. Acesta va analiza istoricul medical al pacientului și, pe baza acestuia, poate recomanda efectuarea unor investigații suplimentare:
- hemograma completă;
- alte analize sanguine precum cele de biochimie;
- analize ale unor markeri tumorali;
- măsurarea fierului din sânge;
- măsurarea proteinei C reactive și a VSH-ului;
- analiza urinei, pentru a verifica hemoglobina și fierul;
- ecografia abdominală care poate indica mărirea splinei.
În anumite cazuri, se poate efectua și o biopsie a măduvei osoase, având în vedere că acolo se formează globulele roșii. Dacă din aceste analize reiese că avem anemie, se vor efectua alte teste pentru a vedea tipul și gradul de severitate.
Tratamentul anemiei hemolitice
În cazurile ușoare de anemie hemolitică este posibil să nu fie nevoie de tratament. În cele moderate și severe, însă, se pot efectua următoarele:
- transfuzii de sânge;
- operație de îndepărtare a splinei, menită să prevină distrugerea eritrocitelor;
- transplantul de măduvă osoasă pentru înlocuirea celulelor bolnave, cum sunt cele de tip seceră.
În ceea ce privește medicația, doctorul poate prescrie:
- anticoagulantele;
- anticorpii monoclonali și imunosupresoarele;
- medicamentele cu steroizi.
De asemenea, se pot recomanda și cure cu suplimente pe bază de fier, vitamina B12 și acid folic.
Dieta va juca și ea un rol important în ameliorarea stărilor de rău cauzate de anemia hemolitică. Printre cele mai recomandate alimente sunt carnea slabă, cerealele și legumele cu frunze verzi.
În concluzie, anemia hemolitică implică distrugerea prematură a globulelor roșii, afectând atât copii, cât și adulți, inclusiv nou-născuți. Aceasta poate fi cauzată de boli autoimune, infecții, expunerea la substanțe toxice sau anumite medicamente, dar poate fi și ereditară. Simptomele includ oboseală, paloare, amețeli, febră și tahicardie, iar splina mărită este un semn frecvent. Diagnosticarea se face prin analize de sânge, iar tratamentul poate include transfuzii, medicamente, scoaterea splinei sau transplantul de măduvă. O alimentație adecvată și suplimentele de fier, vitamina B12 și acidul folic pot ajuta la gestionarea bolii.
Referințe:
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/hemolytic-anemia
https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/hemolytic-anemia
https://www.healthline.com/health/hemolytic-anemia#outlook
https://www.mountsinai.org/health-library/diseases-conditions/hemolytic-anemia
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22479-hemolytic-anemia
Sursa foto: Shutterstock.com
