Coșmarurile (visele urâte) – cauze, manifestări și opțiuni de tratament pentru un somn liniștit

Coșmarurile sunt vise neplăcute și intense, care provoacă sentimente de frică, panică sau anxietate și determină trezirea bruscă din somn. Ele apar, de obicei, în faza REM a somnului, perioadă în care activitatea cerebrală este crescută și visele sunt mai vii. Din punct de vedere medical, coșmarurile sunt încadrate în categoria parasomniilor, adică tulburări de somn caracterizate prin experiențe sau percepții anormale în timpul somnului.

Deși pot apărea ocazional la orice persoană, coșmarurile frecvente pot afecta calitatea somnului, capacitatea de concentrare și starea generală de bine. În rândurile următoare, vom explica ce sunt coșmarurile, de ce apar, când devin o problemă medicală și ce metode pot ajuta la obținerea unui somn mai liniștit.

Rezumat:

1. Coșmarurile sunt vise intense și neplăcute care apar în faza REM a somnului și provoacă treziri bruște cu frică sau anxietate.
2. Cele mai frecvente cauze ale coșmarurilor sunt stresul, traumele emoționale, tulburările de somn, anxietatea, depresia și anumite medicamente.
3. Gestionarea coșmarurilor se rezumă la o igienă corectă a somnului, tehnici de relaxare și, în cazurile persistente, consiliere psihologică sau tratament medical.

Ce sunt coșmarurile

Coșmarurile sunt vise neplăcute, intense, care provoacă frică, panică sau anxietate și duc la trezirea bruscă din somn. Ele sunt trăite ca fiind foarte reale și pot include imagini amenințătoare, situații de pericol sau scenarii violente. După trezire, persoana își amintește clar visul și poate rămâne pentru un timp cu o stare de neliniște sau teamă.

Coșmarurile pot apărea la orice vârstă. Sunt mai frecvente în copilărie, dar pot fi întâlnite și la adulți, mai ales în perioade de stres, oboseală sau încărcare emoțională. Atunci când apar ocazional, nu reprezintă o problemă medicală. Când devin frecvente, pot afecta calitatea somnului și starea de bine din timpul zilei.

Din punct de vedere al somnului, coșmarurile apar în faza REM (Rapid Eye Movement), etapă caracterizată prin activitate cerebrală intensă și vise vii. Această fază este mai lungă în a doua parte a nopții, motiv pentru care coșmarurile sunt mai frecvente spre dimineață.

Cauzele și simptomele specifice ale coșmarurilor

Coșmarurile pot fi declanșate de mai mulți factori, care influențează activitatea cerebrală din timpul somnului REM. Cele mai frecvente cauze care te fac să visezi urât în fiecare noapte sunt:

• Stresul și oboseala psihică
  Îngrijorările cotidiene, stresul profesional, suprasolicitarea mintală sau conflictele emoționale nerezolvate pot favoriza apariția viselor neplăcute. Creierul continuă să proceseze aceste tensiuni în timpul somnului, iar ele se pot manifesta sub formă de coșmaruri.
• Traumele emoționale recente sau vechi
  Evenimentele traumatizante (accidente, pierderi importante, abuzuri) pot duce la coșmaruri recurente. Acestea sunt frecvent întâlnite în tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), unde visele refac scenele traumatice cu intensitate emoțională crescută.
• Insomnia și calitatea scăzută a somnului
  Privarea de somn determină prelungirea fazei REM, ca mecanism compensator. Acest lucru crește probabilitatea apariției viselor intense și a coșmarurilor. Ritmul circadian dereglat (jet lag, munca în ture) are un efect similar.
• Tulburările de sănătate mintală
  Coșmarurile sunt mai frecvente la persoanele cu anxietate, depresie, tulburare bipolară, schizofrenie sau PTSD. Dezechilibrele emoționale influențează direct conținutul viselor.
• Medicamentele
  Unele tratamente pot favoriza coșmarurile, în special:
  • antidepresivele;
  • antihipertensivele;
  • medicamentele pentru renunțarea la fumat.
• Consumul de alcool sau substanțe
  Alcoolul și drogurile recreaționale pot perturba arhitectura somnului. De asemenea, sevrajul este frecvent asociat cu vise intense și tulburătoare.
• Alte afecțiuni medicale
  Coșmarurile pot apărea în contextul unor boli precum apneea de somn, boala Parkinson, demența, sindromul picioarelor neliniștite, febra sau unele afecțiuni oncologice.
• Obiceiuri înainte de culcare
  Mesele copioase seara, expunerea la ecrane, vizionarea de filme sau citirea unor materiale cu conținut violent ori înfricoșător pot stimula activitatea cerebrală și favoriza apariția coșmarurilor.

Coșmarurile sunt frecvente în copilărie și tind să scadă odată cu vârsta. La adulți, ele devin o problemă medicală atunci când sunt repetate și afectează somnul și funcționarea zilnică.

Rolul susținerii naturale a somnului

În contextul stresului, anxietății și al dezechilibrelor ritmului somn-veghe, susținerea relaxării înainte de culcare poate reduce frecvența coșmarurilor. Produse cu formulă naturală, precum Sleep Help 200 ml, pot fi utile ca adjuvant.

Sleep Help conține extracte din plante cu efect calmant asupra sistemului nervos (valeriană, roiniță, lavandă, hamei, păducel), superfructe bogate în antioxidanți (aronia, acerola) și melatonină, hormon implicat în reglarea ciclului somn-veghe. Această combinație sprijină:

• adormirea mai rapidă;
• reducerea trezirilor nocturne;
• un somn mai stabil și profund.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Produsul se administrează 30 de minute înainte de culcare, în doză de 10 ml pe zi, ca parte a unei rutine de seară orientate spre relaxare. Nu înlocuiește evaluarea medicală, dar poate completa măsurile de igienă a somnului.

Cum se diferențiază coșmarurile de tulburările de somn

Coșmarurile pot apărea ocazional la oricine și, în acest context, nu sunt considerate o problemă medicală. Ele devin însă relevante din punct de vedere clinic atunci când sunt frecvente, intense și persistente, afectând calitatea somnului și funcționarea zilnică. În aceste situații, coșmarurile sunt încadrate ca parasomnie, adică o tulburare de somn.

Este important să fie diferențiate de alte manifestări nocturne:

• Visele urâte au conținut neplăcut, dar nu determină trezirea din somn.
• Coșmarurile produc trezire completă și sunt însoțite de amintirea clară a visului.
• Teroarea nocturnă apare în somnul non-REM, în prima parte a nopții, fără amintirea episodului după trezire.

Coșmarurile frecvente se pot asocia cu alte tulburări de somn, precum insomnia sau apneea de somn, dar și cu afecțiuni psihice precum anxietatea, depresia sau tulburarea de stres post-traumatic. Astfel, coșmarurile pot fi atât simptom, cât și factor agravant.

Tratamentul coșmarurilor

Tratamentul coșmarurilor este stabilit în funcție de cauza care le declanșează și de frecvența acestora. În majoritatea cazurilor, metodele non-medicamentoase sunt prima opțiune, deoarece sunt eficiente și nu implică riscuri.

Principalele opțiuni de tratament sunt:

• Consilierea psihologică – recomandată atunci când coșmarurile apar pe fond de stres, anxietate sau dificultăți emoționale. Aceasta ajută la identificarea factorilor declanșatori și la gestionarea reacțiilor emoționale asociate.
• Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) – considerată metoda de bază în tratamentul coșmarurilor frecvente. Include tehnici prin care persoana învață să modifice gândurile și reacțiile legate de conținutul viselor. O tehnică frecvent utilizată este rescrierea coșmarului, prin schimbarea scenariului sau a finalului într-o variantă mai puțin amenințătoare, pentru reducerea recurenței.
• Tehnici de relaxare – precum exercițiile de respirație sau relaxarea musculară progresivă. Acestea reduc tensiunea psihică și pot fi integrate în rutina de seară pentru a favoriza un somn mai liniștit.
• Medicația – este rareori necesară și se recomandă doar în cazuri severe sau atunci când coșmarurile sunt asociate cu alte afecțiuni, precum tulburarea de stres post-traumatic, depresia sau anxietatea. Tratamentul medicamentos se stabilește exclusiv de către medic.

Prevenția coșmarurilor

Adoptarea unor măsuri simple de prevenție poate reduce frecvența coșmarurilor și poate îmbunătăți calitatea somnului. Cele mai eficiente strategii vizează igiena somnului, gestionarea stresului și rutina de seară.

Câteva măsuri utile pentru prevenirea coșmarurilor sunt următoarele:

• Stabilirea unui program regulat de somn
  Culcă-te și trezește-te la aceleași ore, inclusiv în weekend. Un ritm constant ajută la reglarea ceasului biologic și la stabilizarea fazelor de somn.
• Crearea unui mediu potrivit pentru dormit
  Dormitorul trebuie să fie liniștit, întunecat și răcoros. O saltea și o pernă confortabile contribuie la un somn mai profund și mai odihnitor.
• Tehnici de relaxare înainte de culcare
  Exercițiile de respirație, gimnastica ușoară sau muzica liniștitoare reduc tensiunea psihică acumulată peste zi și scad riscul de vise tulburătoare.
• Rutina de seară calmantă
  Activități simple, precum cititul sau o baie caldă, ajută organismul să facă tranziția spre somn. Evită stimularea mintală intensă înainte de culcare.
• Evitarea stimulentelor
  Cafeaua, alcoolul și mesele copioase seara pot fragmenta somnul și favoriza coșmarurile. Ultima masă este recomandat să fie cu cel puțin 2-3 ore înainte de culcare.
• Activitate fizică regulată
  Mișcarea moderată în timpul zilei îmbunătățește somnul. Evită însă exercițiile intense seara, care pot crește nivelul de activare.
• Limitarea expunerii la ecrane și conținut negativ
  Lumina albastră și materialele violente sau stresante pot influența negativ somnul și conținutul viselor. Oprește ecranele cu cel puțin o oră înainte de culcare.

În cazul copiilor, pot fi utile:

• folosirea unei lumini de veghe;
• un obiect de confort (pătură, jucărie preferată);
• discutarea visului și transformarea lui într-o poveste cu final pozitiv;
• prezența calmă a părintelui până la readormire.

Dacă, în ciuda acestor măsuri, coșmarurile persistă sau se agravează, este indicat consultul medical de specialitate.

Când trebuie să mergi la medic pentru coșmaruri

Coșmarurile ocazionale sunt normale și nu necesită tratament. Totuși, este indicat să consulți un medic sau un specialist în sănătate mintală atunci când apar anumite semnale de alarmă.

Este recomandat consultul de specialitate dacă coșmarurile:

• apar frecvent, de mai multe ori pe săptămână, și persistă timp de luni;
• perturbă somnul, duc la treziri repetate sau insomnie;
• provoacă oboseală accentuată, dificultăți de concentrare, iritabilitate sau scăderea randamentului zilnic;
• determină teamă de a merge la culcare sau anxietate legată de somn;
• au apărut după începerea unui nou tratament medicamentos;
• sunt asociate cu evenimente traumatice recente;
• coexistă cu anxietate, depresie, tulburare de stres post-traumatic sau alte probleme de sănătate mintală;
• sunt însoțite de manifestări neobișnuite în somn, precum comportamente violente, somnambulism sau dificultăți respiratorii.

Concluzie

În concluzie, coșmarurile nu trebuie să-ți controleze viața. Adoptă o rutină de somn sănătoasă, gestionează stresul și creează un mediu propice odihnei. Aceste măsuri simple pot face o diferență semnificativă. Amintește-ți că un somn liniștit este esențial pentru sănătatea ta fizică și mintală. Fă din odihnă o prioritate și bucură-te de beneficiile unui somn odihnitor!

Disclaimer! Informațiile prezentate în acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultația medicală specializată. Pentru diagnostic și tratament adecvat, este recomandat să consultați un medic specialist în medicina somnului sau un psiholog clinician. Nu întrerupe sau modifica tratamentele medicale existente fără acordul medicului curant.

Referințe:

• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/nightmare-disorder/symptoms-causes;
• https://www.webmd.com/sleep-disorders/nightmares-in-adults;
• https://www.nhs.uk/conditions/night-terrors;
• https://hms.harvard.edu/news-events/publications-archive/brain/nightmares-brain.