Psoriazisul – cauze, tipuri, diagnostic și opțiuni de tratament

Psoriazisul este o afecțiune inflamatorie cronică a pielii, cu o componentă genetică semnificativă. Se caracterizează prin apariția unor plăci eritemato-scuamoase, bine delimitate, care pot provoca disconfort și impact emoțional.

Deși nu există un tratament curativ, psoriazisul poate fi controlat eficient printr-o abordare medicală personalizată. Înțelegerea cauzelor și a factorilor care agravează boala este esențială pentru menținerea sub control a simptomelor.

În acest articol, vei găsi principalele cauze, formele clinice și opțiunile actuale de tratament, alături de recomandări practice pentru gestionarea zilnică a afecțiunii.

Rezumat:

1. Psoriazisul este o boală inflamatorie cronică, cu predispoziție genetică. Se manifestă prin plăci eritemato-scuamoase bine delimitate, apărute din cauza accelerării anormale a regenerării pielii. Boala nu este contagioasă, dar are un impact fizic și emoțional important.
2. Tratamentul este personalizat și vizează controlul inflamației. Se folosesc terapii topice, fototerapie, medicamente sistemice și tratamente biologice, în funcție de severitate și de răspunsul pacientului. Scopul este reducerea puseelor și îmbunătățirea calității vieții.
3. Stilul de viață influențează direct evoluția bolii. O alimentație echilibrată, menținerea greutății optime, evitarea fumatului și a alcoolului, precum și protejarea pielii pot reduce riscul recidivelor. Monitorizarea dermatologică regulată rămâne esențială.

Ce este psoriazisul și care sunt cauzele sale?

Psoriazisul este o dermatoză inflamatorie cronică, mediată imunologic, cu o puternică predispoziție genetică. Afecțiunea se manifestă prin apariția unor papule și plăci eritemato-scuamoase, variabile ca dimensiune, formă și localizare. Aceste leziuni se datorează accelerării procesului de reînnoire celulară la nivelul pielii – celulele epidermice (keratinocitele) se multiplică anormal de repede, în 3-4 zile, în loc de aproximativ 30 de zile, cât ar fi normal. Rezultatul este o piele îngroșată, inflamată și descuamată.

Boala de piele psoriazis are un impact emoțional și social semnificativ, însă, printr-o îngrijire corectă și un stil de viață echilibrat, simptomele pot fi gestionate eficient.

Prevalența globală a bolii este de aproximativ 2%, cu variații în funcție de regiune. Cele mai ridicate valori (până la 11%) se observă la populațiile caucaziene și scandinave. Afecțiunea apare în mod egal la bărbați și femei, cel mai frecvent în jurul vârstei de 30 de ani.

Principalele cauze

Mecanismele și factorii declanșatori sunt:

• Componenta genetică: peste 60 de modificări cromozomiale pot fi implicate.
• Disfuncția imunologică: limfocitele T CD4 și CD8 reacționează anormal față de celulele proprii.
• Stresul psihic: factor recunoscut pentru declanșarea și agravarea puseelor.
• Infecțiile bacteriene (în special streptococice): pot declanșa episoade acute, mai ales la copii.
• Medicamentele și traumatismele cutanate: pot favoriza apariția de noi leziuni.

Inflamația cronică din psoriazis este însoțită de stres oxidativ crescut și dezechilibru între radicalii liberi și antioxidanții naturali ai organismului. De aceea, o dietă bogată în antioxidanți, vitamina C, polifenoli și flavonoidepoate susține regenerarea pielii și reduce procesele inflamatorii.

Un exemplu valoros în acest sens este Sucul de Coacăze Negre 3L ECO, un produs natural, presat la rece, cu un conținut ridicat de vitamina C, antocianine și polifenoli – compuși recunoscuți pentru efectele lor antiinflamatoare și antioxidante.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Iată cum poate ajuta în psoriazis:

• Vitamina C contribuie la sinteza colagenului și la menținerea structurii pielii.
• Antocianinele din coacăze negre reduc stresul oxidativ la nivel celular.
• Polifenolii susțin microcirculația cutanată și pot ajuta la reducerea inflamației.

Pentru susținerea organismului în afecțiunile inflamatorii cronice ale pielii, se poate consuma 150-200 ml de suc de coacăze negre zilnic, preferabil dimineața, pe stomacul gol. Produsul este 100% natural, fără zahăr sau aditivi, și poate fi integrat în regimul alimentar al persoanelor cu psoriazis, în asociere cu tratamentul dermatologic prescris.

Tipurile principale de psoriazis și cum arată fiecare

Psoriazisul vulgar este cea mai frecventă formă de psoriazis, reprezentând aproximativ 90% dintre cazuri. Se manifestă prin plăci eritemato-scuamoase (roșii, îngroșate, acoperite de scuame alb-sidefii), bine delimitate și ușor detașabile. Leziunile sunt de obicei simetrice, localizate pe suprafețele de extensie ale membrelor, pe trunchi și scalp. În majoritatea cazurilor, nu sunt dureroase, dar pot fi însoțite de prurit (mâncărime).

Semne clinice caracteristice sunt:

• Semnul petei de spermacet: dunga albă ce apare după grataj.
• Semnul Auspitz: apariția unei „roue sângerânde” după îndepărtarea scuamelor.
• Semnul Koebner: leziuni noi care apar la 7-14 zile pe zone traumatizate anterior.

Localizările frecvente sunt:

• Scalp: leziunile pot provoca prurit, dar firul de păr rămâne intact. În formele extinse, se pot confunda cu dermatita seboreică.
• Palme și tălpi: adesea asociate între ele; se manifestă prin keratodermie (îngroșarea pielii), fisuri, pustule sau zone dureroase, fiind rezistente la tratament.
• Unghii: afectarea apare în circa 40% din cazuri și se poate asocia cu artrită psoriazică. Manifestările includ:
  • pitting (depresiuni punctiforme);
  • leuconichie (pete albe);
  • pata de ulei (colorație gălbuie);
  • onicoliză (dezlipirea unghiei);
  • hiperkeratoză subunghială (îngroșare rugoasă sub unghie).
• Mucoase: rareori afectate (≈10% din cazuri).
• Ochi: pot apărea conjunctivite, blefarite, uveite sau keratoconjunctivite.

Alte forme clinice de psoriazis

Psoriazis inversat

Afectează zonele flexurale (axile, inghinal, submamar, fese). Leziunile sunt netede, roșii și umede, fără scuame vizibile, uneori dureroase la frecare.

Psoriazis gutat

Apare frecvent la copii și adolescenți, având debut acut cu leziuni mici, rotunde. Este adesea declanșat de infecții faringiene streptococice (grup A).

Psoriazis eritrodermic

Este o formă severă, cu afectarea a peste 90% din suprafața corporală. Pielea devine roșie, inflamată și dureroasă. Pacientul prezintă febră, deshidratare și stare generală alterată. Necesită spitalizare și tratament de urgență.

Psoriazis pustulos

Se caracterizează prin pustule sterile multiple, localizate sau generalizate. Forma generalizată (psoriazisul Zumbusch) evoluează rapid și are manifestări sistemice.
Formele sale particulare sunt:

• Pustuloza gravidică – în sarcină, cu risc vital pentru mamă și făt;
• Psoriazis pustulos palmo-plantar – pustule pe palme și tălpi;
• Psoriazis pustulos inelar – evoluție mai blândă;
• Acrodermatita Hallopeau – localizată la degete, dureroasă, cu pierderea unghiilor și osteoliză.

Artrita psoriazică

Apare la 20-30% dintre pacienți. De obicei, afectarea cutanată precede inflamația articulară cu 7-12 ani. Cea mai frecventă formă este oligoartrita asimetrică, cu inflamație a articulațiilor interfalangiene („degete în cârnăciori”).
Alte forme sunt:

• interfalangiană distală;
• poliartrită simetrică seronegativă;
• forma axială (spondilită, sacroileită);
• entezopatii și tenosinovite.

Psoriazis la copii

La copii, boala prezintă mai des fenomenul Koebner, cu apariția de leziuni după traumatisme minore.

• Forma gutată este cea mai comună, cu debut acut.
• Psoriazisul spinulozic afectează coatele, formând mici papule aspre.
• Pot apărea leziuni faciale, mai rare la adulți.
• Psoriazisul palmo-plantar se manifestă prin pulpită uscată.
• La nou-născuți, poate debuta în zona scutecului, extinzându-se treptat.

În ce zone ale corpului apare cel mai frecvent psoriazisul?

Psoriazisul de scalp

Este una dintre cele mai comune forme de localizare. Se manifestă prin scuame groase, alb-sidefii, însoțite de prurit intens. Părul rămâne intact, iar leziunile pot depăși linia părului, extinzându-se spre frunte sau ceafă. Această formă poate afecta semnificativ stima de sine a pacientului.

Psoriazisul facial

Afectarea feței este mai rară, dar poate fi confundată cu dermatita seboreică. Leziunile se localizează frecvent la nivelul sprâncenelor, frunții sau pliurilor nazolabiale. Expunerea excesivă la soare poate agrava simptomele.

Psoriazisul unghial

Apare în aproximativ 40% dintre cazuri și se asociază frecvent cu artrita psoriazică. Se manifestă prin modificări precum pitting (depresiuni punctiforme), pata de ulei, onicoliză (dezlipirea unghiei) sau hiperkeratoză subunghială.

Afectarea mucoaselor și oculară

În jur de 10% dintre pacienți pot prezenta leziuni la nivelul mucoasei bucale.
Afectarea oculară este prezentă la până la 65% dintre cazuri și include conjunctivită, blefarită, uveită sau keratoconjunctivită.

Analize și metode de diagnostic pentru psoriazis

Diagnosticul psoriazisului se bazează, în primul rând, pe aspectul clinic caracteristic al leziunilor. Un medic dermatolog cu experiență poate recunoaște un psoriazis cu leziuni tipice fără analize suplimentare. El va lua în considerare semnele patognomonice specifice.

Așadar, metodele de diagnostic pentru psoriazis sunt următoarele:

1. Examen clinic: Identificarea semnelor patognomonice specifice de către medicul dermatolog;
2. Biopsie cutanată: Se prelevează chirurgical o mică parte dintr-o leziune (4-6 mm diametru) pentru examen histopatologic;
3. Analiză histopatologică: Diagnosticul de certitudine se stabilește prin identificarea criteriilor specifice corelate cu datele clinice.

Analize paraclinice recomandate sunt:

• Hemoleucograma completă: Pentru evidențierea semnelor de inflamație;
• Teste de funcție hepatică și renală: Evaluează impactul asupra acestor organe;
• Nivelul acidului uric: Pentru identificarea comorbidităților;
• Examen micologic: Pentru excluderea infecțiilor fungice;
• Teste pentru infecția streptococică: În cazul psoriazisului gutat;
• Factori reumatoizi: În cazul suspiciunii de artrită psoriazică.

Pentru stabilirea severității și monitorizarea răspunsului la tratament se utilizează scoruri clinice. Printre acestea se numără PASI (Psoriasis Area and Severity Index) și DLQI (Dermatology Life Quality Index).

Opțiuni de tratament pentru psoriazisul la copii și adulți

Tratamentul psoriazisului este complex și individualizat, având ca scop principal controlul inflamației și îmbunătățirea calității vieții. Alegerea terapiei depinde de severitatea bolii, comorbidități și nivelul de complianță al pacientului. Managementul modern combină tratamente topice, fototerapie și terapii sistemice sau biologice, în funcție de răspunsul clinic.

1. Tratamente topice (prima linie de terapie)

Creme și unguente cu corticosteroizi:

• reduc inflamația și pruritul;
• se utilizează preparate cu potență medie sau mare, pentru perioade scurte (aprox. 2 săptămâni).

Derivați ai vitaminei D:

• normalizează proliferarea celulară și procesele inflamatorii;
• sunt recomandați în formele ușoare sau moderate, când afectarea este sub 40% din suprafața corporală.

2. Fototerapia

UVB cu spectru îngust (311 nm):

• tratament eficient, aplicat de 3–5 ori pe săptămână;
• indicat în formele extinse sau rezistente la terapii topice.

PUVA (UVA + psoralen):

• combină radiațiile UVA cu psoralen, un agent fotosensibilizant;
• doza se crește progresiv până la remiterea leziunilor.

În general, sunt necesare 20-25 de ședințe în mediu controlat, sub supraveghere dermatologică.

3. Tratamente sistemice pentru forme moderate și severe

Imunosupresoare (ex. metotrexat, ciclosporină):

• reduc inflamația prin inhibarea sintezei folaților și a activității limfocitare;
• necesită monitorizare periodică a hemoleucogramei și a funcțiilor hepatice și renale.

Retinoizi sistemici:

• reglează proliferarea keratinocitelor;
• utilizați mai ales în psoriazisul pustulos și eritrodermic.

Terapia biologică:

• direcționează acțiunea asupra citokinelor proinflamatorii (TNF-α, IL-17, IL-23);
• indicată pacienților care nu răspund la terapiile convenționale;
• oferă control pe termen lung și profil de siguranță superior.

Direcții terapeutice noi:

• inhibitorii JAK (Janus kinaza) și TYK2 (tirozin kinaza 2) sunt în studiu pentru reglarea răspunsului imun.

4. Tratamentul psoriazisului la copii

Abordarea terapeutică este similară cu cea a adulților, dar adaptată vârstei.

• Tratamentele topice reprezintă prima opțiune.
• Fototerapia UVB poate fi utilizată în forme moderate, sub supraveghere medicală.
• Terapiile sistemice se rezervă formelor severe.

Leziunile la copii sunt frecvent gutate, iar fenomenul Koebner (apariția de leziuni după traumatisme minore) este mai des întâlnit.

Sfaturi pentru prevenirea psoriazisului

Prevenirea psoriazisului are ca obiectiv reducerea factorilor care pot declanșa sau agrava boala. Deși nu există un tratament care să vindece complet psoriazisul, adoptarea unor măsuri corecte poate scădea frecvența și severitatea puseelor, contribuind la o calitate mai bună a vieții.

Măsuri esențiale pentru prevenție

1. Controlul stresului și al oboselii
   Episoadele de stres prelungit pot favoriza apariția sau agravarea leziunilor cutanate. Este importantă respectarea unui program regulat de somn și alocarea timpului necesar relaxării zilnice.
2. Tratamentul comorbidităților
   Psoriazisul se asociază frecvent cu obezitate, diabet zaharat, dislipidemie și boli cardiovasculare. Controlul acestor afecțiuni reduce inflamația sistemică și poate îmbunătăți evoluția bolii.
3. Menținerea unei greutăți optime
   Excesul ponderal influențează negativ răspunsul la tratament și crește inflamația cronică. În schimb, o dietă echilibrată și activitatea fizică regulată contribuie la stabilizarea bolii.
4. Renunțarea la fumat
   Fumatul este asociat cu un risc mai mare de apariție și agravare a psoriazisului, mai ales în formele pustuloase. Oprirea fumatului are efecte benefice atât asupra pielii, cât și asupra sănătății generale.
5. Limitarea consumului de alcool
   Alcoolul poate agrava leziunile cutanate și reduce eficiența tratamentelor. Este recomandată evitarea consumului regulat sau excesiv.

Recomandări pentru stilul de viață

1. Alimentație echilibrată
   O dietă bogată în fructe, legume, pește gras și surse de acizi grași omega-3 poate reduce inflamația sistemică. Consumul crescut de vitamina C, antioxidanți și fibre contribuie la protecția pielii și la susținerea sistemului imunitar.
2. Evitarea medicamentelor declanșatoare
   Anumite medicamente, precum betablocantele, sărurile de litiu sau unele antiinflamatoare nesteroidiene, pot agrava psoriazisul. Este important ca tratamentele cronice să fie adaptate sub supravegherea medicului curant.
3. Protejarea pielii
   Traumatismele cutanate pot induce apariția de noi leziuni (fenomenul Koebner). Se recomandă evitarea zgârierii pielii, arsurilor solare și folosirea emolientelor pentru menținerea hidratării cutanate.
4. Expunerea moderată la soare
   Lumina solară are efect benefic prin acțiunea antiinflamatoare a razelor UV, însă expunerea trebuie să fie scurtă și controlată, evitând arsurile.

Alte aspecte importante

Psoriazisul este o afecțiune necontagioasă, cu predispoziție genetică și mecanisme imunologice complexe.
Impactul său asupra vieții poate fi semnificativ, comparabil cu cel al bolilor cronice grave. Persoanele afectate au adesea comorbidități metabolice sau cardiovasculare și pot dezvolta anxietate ori depresie, motiv pentru care monitorizarea multidisciplinară (dermatolog, internist, psiholog) este esențială.

În concluzie, psoriazisul este o patologie cutanată multifactorială cronică care are un impact puternic asupra calității vieții. Diagnosticul precoce și tratamentul psoriazisului personalizat, combinate cu măsurile preventive adecvate, pot asigura perioade cât mai lungi fără recăderi. De asemenea, colaborarea strânsă între pacient și medicul dermatolog, împreună cu respectarea planului terapeutic și adoptarea unui stil de viață sănătos, reprezintă cheia succesului în gestionarea acestei afecțiuni complexe.

Disclaimer! Acest text are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat, este recomandat să te adresezi medicului dermatolog.

Referințe:

1. Boehncke, W. H., & Schön, M. P. (2015). Psoriasis. The Lancet, 386(9997), 983-994;
2. Parisi, R., Symmons, D. P., Griffiths, C. E., & Ashcroft, D. M. (2013). Global epidemiology of psoriasis: a systematic review of incidence and prevalence. Journal of Investigative Dermatology, 133(2), 377-385;
3. Beniwal, S., Doshi, B., Chougule, N., et al. (2020). Ocular manifestations in psoriasis. Journal of Evidence-Based Medicine and Healthcare, 7(31), 1561-1565;
4. Mohammad, R. S., Alzubaidee, A. F., & Qurtas, D. S. (2020). Prevalence of Oral Lesions in Patients with Psoriasis. Diyala Journal of Medicine, 19(2), 192-198.