Holera – ce este, cauze, simptome și tratament

Holera este o infecție intestinală acută cauzată de bacteria Vibrio cholerae, care rămâne o problemă de sănătate publică globală, mai ales în zonele cu acces limitat la apă potabilă și condiții sanitare precare. Această boală se manifestă prin diaree apoasă masivă, ducând rapid la deshidratare severă și, în lipsa tratamentului, chiar la deces.

În acest articol, vom explora în detaliu ce este holera, cum se manifestă, care sunt cauzele și factorii de risc, opțiunile de tratament holera disponibile și, cel mai important, cum putem preveni holera și răspândirea acestei afecțiuni.

Rezumat:

1. Holera este o infecție intestinală acută cauzată de bacteria Vibrio cholerae, care provoacă diaree apoasă severă și deshidratare rapidă, fiind fatală în lipsa tratamentului prompt.
2. Tratamentul de bază constă în rehidratare orală sau intravenoasă, completată, la nevoie, cu antibiotice și suplimente cu zinc, care reduc durata și severitatea simptomelor.
3. Prevenția se bazează pe igienă riguroasă, apă sigură și vaccinare în zonele endemice – măsuri esențiale pentru evitarea contaminării și limitarea răspândirii bolii.

Ce este holera și cum se manifestă această boală infecțioasă?

Holera este o boală acută, diareică, provocată de infecția intestinală cu bacteria Vibrio cholerae, serogrup O1 sau O139. Această bacterie toxigenă determină o pierdere rapidă de lichide și electroliți, ceea ce duce la deshidratare severă și, în lipsa tratamentului prompt, la deces. Conform estimărilor CDC (Centers for Disease Control and Prevention), anual sunt raportate între 1,3 și 4 milioane de cazuri de holeră la nivel global, dintre care între 21.000 și 143.000 se finalizează tragic.

Simptomele pot varia de la forme ușoare, aproape asimptomatice, până la forme severe, cu diaree apoasă abundentă, vărsături, crampe musculare și semne evidente de deshidratare. În cazurile grave, pacientul poate intra rapid în șoc hipovolemic, iar decesul poate surveni în câteva ore dacă nu se intervine medical.

Deși este o boală extrem de contagioasă, holera poate fi tratată eficient dacă este diagnosticată la timp. Tratamentul de urgență constă în soluții de rehidratare orală sau intravenoasă, care restabilesc echilibrul de apă și săruri din organism.

Perioada de incubație variază de la câteva ore până la cinci zile, iar o persoană infectată poate transmite bacteria până la 14 zile sau chiar mai mult de la debutul bolii. Din acest motiv, igiena apei și accesul la servicii medicale rapide sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii infecției.

Simptomele holerei

Simptomele holerei pot varia considerabil de la o persoană la alta. Mulți dintre cei infectați cu Vibrio cholerae pot rămâne asimptomatici, însă în cazurile severe, debutul bolii este brusc și evoluează rapid.

Simptome principale ale holerei sunt:

• Diaree apoasă abundentă, cu aspect de „apă de orez”, semnul distinctiv al bolii;
• Greață și vărsături persistente, care accentuează deshidratarea;
• Crampe musculare intense, în special la nivelul picioarelor;
• Sete puternică și senzație de uscăciune a gurii;
• Slăbiciune generalizată și amețeli.

Semne ale deshidratării severe sunt:

• Piele uscată, lipsită de elasticitate;
• Ochii adânciți în orbite;
• Mucoase uscate (gură, nas);
• Ritm cardiac accelerat și tensiune arterială scăzută;
• Neliniște, iritabilitate sau confuzie;
• În stadii avansate, insuficiență renală, șoc hipovolemic și chiar comă.

Fără tratament, holera poate duce la deces în doar câteva ore. De aceea, rehidratarea rapidă și suplimentarea mineralelor pierdute sunt vitale.

Un ajutor valoros în procesul de recuperare îl poate oferi suplimentul Zinc 25 mg (60 tablete), un mineral esențial care contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar și la refacerea organismului după infecții intestinale. Zincul susține refacerea mucoaselor și reduce durata episoadelor diareice, conform recomandărilor OMS pentru tratamentul holerei la copii și adulți.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Mod de administrare: se ia o tabletă pe zi, preferabil în timpul mesei, conform recomandării medicului. Suplimentul nu înlocuiește o dietă echilibrată, dar ajută la restabilirea echilibrului mineral al organismului în perioadele de convalescență.

Cauzele și factorii de risc ai holerei

Holera este provocată de bacteria Vibrio cholerae, un microorganism care se dezvoltă rapid în medii cu igienă deficitară și în zone unde apa potabilă este contaminată. Boala se transmite prin calea fecal-orală, atunci când bacteriile din materiile fecale ale unei persoane infectate ajung în apa sau alimentele consumate de alte persoane.

Iată unde se regăsește bacteria Vibrio cholerae:

• În apele de suprafață și fântâni contaminate – în special în zonele rurale sau suprapopulate, unde canalizarea lipsește sau este deteriorată;
• În fructe de mare crude sau insuficient preparate – provenite din ape infectate, acestea pot conține bacterii active;
• În fructe și legume crude – spălate cu apă contaminată sau fertilizate cu îngrășăminte necompostate;
• În cereale gătite și păstrate necorespunzător – cum ar fi orezul sau meiul lăsate la temperatura camerei, care favorizează înmulțirea bacteriilor.

Boala se răspândește mai ales în zone cu infrastructură sanitară precară, unde apele uzate se pot amesteca cu sursele de apă potabilă. În asemenea condiții, chiar și o cantitate mică de apă contaminată poate declanșa un focar.

Factori de risc pentru infecția cu holeră țin de:

• Condiții sanitare și de igienă precare – lipsa apei curate, a toaletelor și a gestionării corespunzătoare a deșeurilor;
• Aciditate gastrică scăzută – acidul gastric are rol protector, distrugând bacteriile ingerate;
• Expunerea comunitară – conviețuirea cu persoane infectate în medii aglomerate crește semnificativ riscul de transmitere;
• Persoanele cu grupa sanguină O – sunt de aproximativ două ori mai susceptibile la infecție;
• Vârstnicii și copiii mici – au un sistem imunitar mai vulnerabil.

Deși toți oamenii pot fi expuși riscului, studiile arată că sugarii alăptați la sânul mamelor care au avut anterior infecția beneficiază de o protecție naturală datorită anticorpilor transmiși prin laptele matern.

Opțiuni de tratament pentru holeră

Tratamentul holerei are un obiectiv clar: retragerea rapidă și eficientă a lichidelor și electroliților pierduți. Rehidratarea este esențială și reprezintă prima măsură de urgență pentru a preveni complicațiile severe și chiar decesul. Cu o intervenție promptă, majoritatea cazurilor pot fi tratate cu succes.

Holera se tratează prin:

• Rehidratarea orală – este indicată în formele ușoare sau moderate. Se administrează soluții de rehidratare orală disponibile în farmacii, sub formă de pulbere care se dizolvă în apă fiartă și răcită sau apă îmbuteliată. Acestea conțin un amestec echilibrat de săruri minerale și glucoză, favorizând absorbția rapidă a fluidelor la nivel intestinal.
• Rehidratarea intravenoasă – în cazurile grave, tratamentul se realizează în spital prin administrarea intravenoasă de fluide și electroliți, pentru a restabili volumul de sânge și echilibrul metabolic.
• Antibioticele – pot fi recomandate de medic în formele severe pentru a reduce durata bolii și eliminarea bacteriei din organism.
• Suplimentarea cu zinc – s-a demonstrat că reduce severitatea simptomelor și scurtează durata bolii, mai ales la copii.

De exemplu, suplimentul Zinc 25 mg, 60 tablete, marca Aronia-Charlottenburg, este recomandat în astfel de situații. Zincul este un mineral esențial care contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar, la refacerea mucoasei intestinale și la regenerarea țesuturilor. În cazurile de infecții digestive, cum este holera, zincul ajută organismul să se refacă mai rapid și să reducă pierderea de apă prin diaree.

Nu în ultimul rând, în situațiile critice, spitalizarea este obligatorie. Medicamentele antidiareice sunt contraindicate, deoarece împiedică eliminarea bacteriei din organism. Vaccinarea împotriva holerei este recomandată persoanelor care călătoresc în zone endemice sau afectate de calamități, administrarea făcându-se cu două doze orale, la o săptămână distanță, înainte de plecare.

Prevenirea holerei

Măsurile de igienă personală sunt cea mai eficientă metodă de prevenire a holerei și a altor boli digestive. Respectarea regulilor de bază de igienă poate reduce semnificativ riscul de contaminare și răspândire a bacteriei Vibrio cholerae:

• Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, în special înainte de mese, după folosirea toaletei și după contactul cu suprafețe comune, este esențială. În lipsa apei curate, pot fi folosite soluții dezinfectante pe bază de alcool. Consumul exclusiv de apă sigură, fiartă cel puțin un minut sau îmbuteliată, este o altă măsură importantă de protecție.
• Alimentele trebuie preparate corect: fructele de mare trebuie gătite complet, iar fructele și legumele crude – spălate doar cu apă sigură. În zonele cu risc crescut, este recomandat să eviți consumul de produse crude și să mănânci mâncarea imediat după gătire.
• Vaccinarea împotriva holerei nu este obligatorie pentru toată populația, dar este puternic recomandată persoanelor care călătoresc în regiuni endemice sau în zone afectate de calamități, unde condițiile sanitare sunt precare. Vaccinul se administrează oral, în două doze, cu o săptămână înainte de expunere. Acesta oferă protecție parțială, reducând semnificativ riscul de îmbolnăvire.
• La nivel comunitar, menținerea unui sistem de canalizare funcțional, tratarea apelor uzate și gestionarea corectă a deșeurilor sunt esențiale pentru prevenirea apariției focarelor. O igienă personală riguroasă și un mediu curat pot face diferența între sănătate și expunerea la infecții grave.

Un scurt istoric al holerei în România

Holera a avut o prezență istorică importantă în România, mai ales în secolele XIX și XX, când boala a provocat numeroase epidemii în întreaga Europă. Țara noastră s-a confruntat cu mai multe focare de amploare. Cel mai grav val a fost consemnat în anii 1970. Atunci autoritățile sanitare au introdus măsuri stricte pentru limitarea răspândirii infecției și protejarea populației.

Prin eforturi susținute ale sistemului de sănătate publică, România a reușit treptat să elimine boala de pe teritoriul național. Modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, extinderea rețelelor de canalizare și introducerea unor standarde stricte de igienă publică au fost pași decisivi în acest proces. Colaborarea cu organizații internaționale și campaniile educative au contribuit, de asemenea, la creșterea gradului de conștientizare în rândul populației.

În ultimele trei decenii, nu au mai fost raportate cazuri autohtone de holeră în România, însă autoritățile rămân vigilente. Direcțiile de Sănătate Publică continuă să monitorizeze calitatea surselor de apă și să intervină prompt în situațiile cu risc epidemiologic crescut.

Un exemplu recent este programul de monitorizare intensivă a apei de îmbăiere din zona litoralului românesc în 2023, declanșat după distrugerea barajului de la Nova Kahovka din Ucraina. Acțiunea rapidă a autorităților din județele Constanța și Tulcea a demonstrat capacitatea sistemului sanitar românesc de a reacționa eficient la potențiale amenințări de sănătate publică.

Astăzi, România se menține în zona de siguranță epidemiologică, dar menținerea acestei stări depinde de vigilența continuă, educația sanitară și protejarea resurselor de apă.

Concluzii

În concluzie, holera este o infecție severă, dar poate fi prevenită prin măsuri simple de igienă și informare corectă. Spală-te pe mâini frecvent, bea doar apă sigură și evită alimentele crude în zonele cu risc crescut. Dacă urmează să călătorești într-o regiune unde holera este prezentă, discută cu medicul despre posibilitatea vaccinării.

Nu uita: menținerea unei igiene riguroase și a unei alimentații sigure rămâne cea mai eficientă formă de protecție.

Disclaimer!  Informațiile prezentate au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Pentru diagnostic și tratament, adresează-te întotdeauna medicului tău!

Referințe:

1. World Health Organization, Cholera, who.int;
2. J. Glenn Morris Jr., Cholera, Vibrio cholerae O1 and O139, and Other Pathogenic Vibrios, Medical Microbiology, 4th edition;
3. Public Health Agency, Cholera;
4. Patra, B. S., Kumar, K. K., Mitra, S., Niyogi, R. K., Mandal, A. K., & Ray, S. N., Zinc supplements for severe cholera, BMJ, 322(7289), 793;