Declin cognitiv – cauze, simptome și metode de prevenire

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, pot apărea schimbări treptate în modul în care gândim, ne concentrăm sau reținem informațiile. Unele dintre aceste transformări sunt normale, însă atunci când devin accentuate pot indica prezența declinului cognitiv.

Declinul cognitiv desemnează pierderea progresivă a unor abilități fundamentale, precum memoria, învățarea sau raționamentul. În timp ce pentru unele persoane modificările rămân ușoare și nu influențează semnificativ activitățile zilnice, pentru altele acestea pot semnala tulburări care necesită evaluare de specialitate.

Traumatismele, bolile cronice și obiceiurile de viață au un rol important în apariția și evoluția declinului cognitiv. În continuare vom analiza ce înseamnă acest proces, care sunt cauzele sale, ce simptome pot apărea și ce soluții există pentru prevenirea și gestionarea lui.

Rezumat:

1. Declinul cognitiv înseamnă pierderea treptată a unor abilități fundamentale precum memoria, învățarea, atenția și raționamentul, iar modificările severe necesită evaluare medicală.
2. Factorii de risc principali includ hipertensiunea, diabetul, bolile vasculare, fumatul, colesterolul ridicat, lipsa somnului și predispoziția genetică.
3. Prevenirea implică un stil de viață sănătos: alimentație echilibrată, activitate fizică regulată, stimulare mintală și socială, somn adecvat și limitarea factorilor nocivi.

Ce înseamnă declinul cognitiv?

Declinul cognitiv se referă la pierderea progresivă a unor abilități fundamentale precum memoria, atenția, învățarea sau raționamentul. Un anumit grad de schimbare cognitivă apare natural odată cu înaintarea în vârstă, însă atunci când modificările devin evidente și afectează viața de zi cu zi, poate fi vorba despre o tulburare cognitivă ce necesită evaluare medicală.

Specialiștii subliniază că traumatismele, afecțiunile cronice și stilul de viață influențează viteza și intensitatea cu care se produc aceste modificări. Printre manifestările frecvente se numără dificultatea de a reține informații recente, probleme de concentrare, dificultăți de înțelegere a limbajului, recunoașterea deficitară a locurilor sau persoanelor familiare și sentimentul de a fi copleșit în situații noi.

Etapele declinului cognitiv sunt descrise progresiv: de la absența deficiențelor, trecând prin declinul subiectiv (când persoana observă scăderi subtile), la deficiența cognitivă ușoară și, în formele severe, la demență, care afectează activitățile cotidiene precum gestionarea finanțelor, condusul sau chiar îngrijirea personală.

În sprijinul sănătății cognitive, unele suplimente naturale pot avea un rol benefic. De exemplu, Shilajit 500 mg – 60 capsule, o substanță naturală extrasă din Munții Himalaya și folosită de secole în medicina tradițională, este apreciată pentru conținutul său bogat în minerale și proprietățile antioxidante și adaptogene. Studiile arată că poate susține energia, funcțiile cognitive și rezistența organismului la stres, fiind un aliat util într-un stil de viață orientat spre prevenție.

Sursa foto: aronia-charlottenburg.ro

Cauzele și factorii de risc ai declinului cognitiv

Există mai multe cauze care pot duce la probleme de memorie și gândire pe măsură ce înaintăm în vârstă. Printre cele mai frecvente se numără:

• hipertensiunea arterială (tensiune arterială crescută);
• bolile vasculare;
• depresia;
• lipsa somnului odihnitor;
• diabetul.

În anumite cazuri, la originea acestor probleme stau afecțiuni neurologice, cum ar fi boala Alzheimer sau demența frontotemporală.

Rolul geneticii

Moștenirea genetică și istoricul familial reprezintă factori majori în apariția declinului cognitiv. Cercetările arată că predispoziția genetică poate explica un procent semnificativ dintre cazuri, ceea ce face ca antecedentele familiale să fie un aspect important de luat în considerare.

Alți factori de risc

Pe lângă componenta ereditară, există o serie de factori care pot accelera degradarea funcțiilor cognitive:

• diabetul;
• tensiunea arterială crescută;
• accidentul vascular cerebral;
• fumatul;
• colesterolul ridicat;
• pierderea auzului.

Stilul de viață are o influență directă asupra sănătății creierului, iar obiceiurile nesănătoase pot grăbi instalarea problemelor cognitive. Un studiu publicat în 2020 a arătat că primele deficiențe pot apărea în jurul vârstei de 70 de ani la bărbați și de 73 de ani la femei. Totuși, nu toți cei care prezintă declin cognitiv vor dezvolta ulterior demență.

Simptomele problemelor și deteriorărilor cognitive

Declinul cognitiv se poate manifesta diferit de la o persoană la alta, însă există câteva simptome frecvente care pot indica această problemă:

• dificultăți în a găsi cuvintele potrivite pentru exprimare;
• pierderea sau rătăcirea frecventă a obiectelor personale;
• uitarea întâlnirilor, sarcinilor sau evenimentelor importante;
• incapacitatea de a finaliza activități sau proiecte complexe;
• probleme de coordonare a mișcărilor și dificultăți de limbaj;
• dezorientare în timp și spațiu, cu dificultăți în recunoașterea locurilor familiare;
• schimbări de comportament, precum iritabilitate, anxietate, depresie sau apatie;
• dificultăți în realizarea activităților zilnice (gătit, curățenie, gestionarea banilor);
• probleme de atenție și concentrare, cu imposibilitatea de a menține focusul pe o sarcină sau conversație.

Tulburarea cognitivă ușoară – primul semn al deficitului cognitiv

Tulburarea cognitivă ușoară este considerată primul semn al deficitului cognitiv și reprezintă o etapă intermediară între procesul normal de îmbătrânire și formele severe de demență. Persoanele afectate se confruntă frecvent cu următoarele situații:

• dificultăți de memorie vizibile atât pentru pacient, cât și pentru cei apropiați;
• probleme în organizarea și îndeplinirea unor sarcini mai complexe;
• scăderea capacității de concentrare și atenție;
• dificultăți în găsirea cuvintelor sau în exprimarea ideilor;
• sentiment de confuzie în situații noi sau mai solicitante.

Deși tulburarea cognitivă ușoară poate crește riscul de a dezvolta demență, nu toate persoanele ajung la forme avansate. În unele cazuri, funcțiile cognitive pot rămâne stabile sau chiar se pot îmbunătăți prin schimbări de stil de viață și monitorizare medicală.

Diagnosticarea și evaluarea declinului cognitiv

Procesul de diagnostic începe cu raportarea simptomelor de către persoana afectată sau de către un membru al familiei care a observat schimbările. Medicul specialist (neurolog, psihiatru sau geriatru) va continua cu o serie de investigații menite să stabilească natura și severitatea tulburărilor cognitive.

Teste cognitive și neurologice
Acestea urmăresc evaluarea funcțiilor de bază ale creierului: memorie, capacitatea de rezolvare a problemelor, coordonarea mișcărilor, limbajul și competențele matematice. Rezultatele pot evidenția dacă există deficite clare sau doar schimbări ușoare.

Investigații imagistice
Radiografia, imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) sau tomografia computerizată (CT) sunt utilizate pentru a detecta posibile leziuni cerebrale, tumori, accidente vasculare sau alte cauze organice ale declinului cognitiv. În anumite cazuri, se recomandă și tomografia cu emisie de pozitroni (PET).

Evaluare psihiatrică
Aceasta este utilă pentru a determina dacă simptomele cognitive sunt însoțite de tulburări de dispoziție (anxietate, depresie) sau de modificări de comportament.

Testarea lichidului cefalorahidian (LCR)
Prin analiza lichidului care înconjoară creierul și măduva spinării se pot identifica markeri specifici pentru boala Alzheimer și alte forme de demență.

Analize de sânge
Acestea pot evidenția niveluri anormale de proteine, precum beta-amiloidul, asociat cu Alzheimer, dar și factori de risc suplimentari (deficiențe nutriționale, afecțiuni metabolice, dezechilibre hormonale).

Important de reținut! Un diagnostic corect presupune combinarea rezultatelor tuturor acestor teste, ceea ce permite stabilirea tratamentului adecvat și monitorizarea evoluției în timp.

Opțiuni de tratament pentru problemele și afecțiunile cognitive

Nu există un tratament unic pentru declinul cognitiv, însă există soluții care pot reduce impactul simptomelor și pot îmbunătăți calitatea vieții. Alegerea strategiei depinde de cauza de bază și de stadiul afecțiunii.

Medicamente
În anumite cazuri, medicii pot recomanda tratament medicamentos. Cele mai frecvent utilizate sunt:

• inhibitori de colinesterază – ajută la transmiterea semnalelor între neuroni;
• medicamente care reglează activitatea glutamatului – folosite pentru a încetini degradarea funcțiilor cognitive.
  Acestea nu vindecă boala, dar pot încetini evoluția simptomelor și pot aduce o ameliorare temporară a funcției cognitive.

Reabilitare cognitivă
Programele de reabilitare urmăresc stimularea și menținerea funcțiilor mintale. Acestea includ exerciții de memorie, antrenament pentru limbaj și strategii de compensare a pierderilor cognitive.

Cum poate fi prevenită degenerarea și declinul cognitiv?

Declinul cognitiv nu poate fi evitat în totalitate, mai ales atunci când există factori genetici implicați. Cu toate acestea, sănătatea creierului poate fi sprijinită printr-un set de măsuri care reduc riscul și încetinesc deteriorarea funcțiilor cognitive.

Iată câteva recomandări utile pentru prevenția declinului cognitiv:

• Alimentația joacă un rol central. O dietă variată, cu accent pe legume verzi, pește și cereale integrale, oferă nutrienți și antioxidanți esențiali. Modelele alimentare precum dieta mediteraneană sunt asociate cu o protecție mai bună a creierului.
• Activitatea fizică regulată stimulează circulația și susține formarea de noi conexiuni neuronale. Chiar și exercițiile moderate, făcute zilnic, aduc beneficii semnificative.
• Stimularea mintală și socială menține creierul activ. Participarea la activități de grup, discuții, jocuri logice sau învățarea unor abilități noi contribuie la păstrarea funcțiilor cognitive.
• Evitarea factorilor nocivi, precum consumul excesiv de alcool, fumatul sau lipsa somnului, reduce impactul negativ asupra creierului. Protecția împotriva traumelor craniene este, de asemenea, esențială.
• Gestionarea stresului și menținerea unui program regulat de odihnă sprijină echilibrul psihic și funcționarea optimă a creierului.

Totodată, cercetările sugerează că un aport constant de antioxidanți are efecte protectoare asupra celulelor nervoase. În acest context, produse naturale precum sucul de aronia 100% natural de la aronia-charlottenburg.ro pot fi integrate în alimentație pentru a sprijini adaptarea organismului la stresul oxidativ și pentru a susține sănătatea cognitivă pe termen lung.

În concluzie, declinul cognitiv poate părea înfricoșător, dar cu informațiile potrivite și un stil de viață adecvat, poți să-ți protejezi sănătatea creierului. Adoptă o dietă echilibrată, fă exerciții fizice regulate și menține-ți mintea activă prin lectură și activități sociale. Nu uita să gestionezi stresul și să te odihnești suficient. Investește în sănătatea ta cognitivă și bucură-te de o viață activă și plină de satisfacții!

Disclaimer!  Acest material are scop informativ și nu înlocuiește sfatul, diagnosticul sau tratamentul medical profesional. Pentru probleme de sănătate, consultă întotdeauna medicul sau un specialist autorizat!

Referințe:

• https://www.healthline.com/health/cognitive-decline;
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559052/;
• https://www.webmd.com/healthy-aging/what-to-know-about-cognitive-decline-in-older-adults;
• https://www.healthdirect.gov.au/cognitive-impairment;
• https://www.sciencedirect.com/topics/psychology/cognitive-decline.