Flatulența și gazele intestinale excesive – cauze, tratament și metode de prevenție

Flatulența și gazele intestinale excesive reprezintă o problemă digestivă frecventă, caracterizată prin acumularea și eliminarea unei cantități mai mari de gaze decât în mod normal. Deși rareori gravă, flatulența poate afecta semnificativ confortul și calitatea vieții. Din punct de vedere fiziologic, gazele intestinale sunt un produs secundar al digestiei, rezultând din fermentarea alimentelor nedigerate de către bacteriile din colon.

Termenul medical pentru eliminarea gazelor prin rect este flatulență, iar frecvența normală variază de la o persoană la alta. Cu toate acestea, atunci când flatulența devine excesivă sau este însoțită de alte simptome, cum ar fi balonare, dureri abdominale sau modificări ale tranzitului intestinal, este important să se identifice cauzele și să se adopte strategii de gestionare adecvate. În acest articol, vom explora în detaliu cauzele, simptomele, opțiunile de tratament și metodele de prevenție pentru flatulență și gazele intestinale în exces.

Ce înseamnă flatulența și care sunt cauzele ei?

Sursa foto: Shutterstock.com

Flatulența este un proces complet natural, prin care organismul elimină gazele acumulate în tractul digestiv. În fiecare zi, intestinul gros generează o cantitate considerabilă de gaze – în jur de 7–10 litri – ca rezultat al activității bacteriilor care descompun resturile alimentare. O parte dintre aceste gaze este eliminată prin rect, iar restul ajunge în circulația sanguină și este eliminat prin plămâni. Când acest proces devine deranjant, frecvent sau greu de controlat, poate afecta starea de bine și chiar viața socială.

Una dintre cele mai frecvente cauze ale flatulenței excesive este alimentația. Anumite alimente bogate în fibre – precum fasolea, varza, lintea, țelina sau grâul – conțin carbohidrați nedigerabili care fermentează în colon și generează gaze. La fel, băuturile carbogazoase introduc dioxid de carbon direct în stomac, iar produsele lactate pot produce disconfort persoanelor cu intoleranță la lactoză. Chiar și dulciurile în exces sau hidratarea insuficientă contribuie la acumularea gazelor. În plus, obiceiuri precum mâncatul grăbit, mestecatul gumei sau fumatul favorizează înghițirea de aer – un alt factor care agravează situația.

Pe lângă alimentație, există și cauze medicale. Unele afecțiuni pot încetini digestia, pot dezechilibra flora intestinală sau pot irita tractul digestiv, favorizând acumularea gazelor. Printre acestea se numără sindromul de intestin iritabil, gastropareza, boala Crohn, colita ulcerativă, diabetul, intoleranța la lactoză și boala celiacă. Acestea pot fi însoțite și de alte simptome, cum ar fi balonare, dureri abdominale, constipație sau diaree. Dacă simți că flatulența este persistentă și vine la pachet cu alte semne neplăcute, este recomandat să discuți cu un medic pentru un diagnostic corect.

Pentru a gestiona mai ușor disconfortul digestiv și pentru a susține un tranzit intestinal sănătos, este esențial să fii atent la alimentație, să te hidratezi corespunzător și să incluzi în rutina ta produse cu efect calmant și antiinflamator. Sucul de Ghimbir 100% Natural și Ecologic este un exemplu excelent. Acesta sprijină digestia, reduce senzația de balonare și poate contribui la ameliorarea disconfortului abdominal cauzat de gazele intestinale. Cu proprietăți recunoscute de secole în medicina tradițională, ghimbirul poate fi un aliat eficient în reglarea activității digestive.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Opțiuni de tratament și medicamente pentru balonare și gaze intestinale urât mirositoare

Tratamentul balonării și a gazelor intestinale vizează reducerea producției de gaze, ameliorarea simptomelor și tratarea eventualelor afecțiuni medicale subiacente. Opțiunile de tratament pot include modificări ale dietei și ale stilului de viață, medicamente pentru gaze intestinale fără prescripție medicală pentru reducerea balonării și suplimente alimentare (recomandate de medic).

Modificările ale dietei și ale stilului de viață reprezintă adesea prima linie de tratament pentru flatulența excesivă. Identificarea și evitarea alimentelor care declanșează simptomele este esențială. Consumul de mese mai mici și mai frecvente poate ajuta la reducerea balonării. Hidratarea adecvată este importantă pentru menținerea unui tranzit intestinal regulat. Activitatea fizică regulată poate stimula motilitatea intestinală și poate reduce balonarea. Utilizarea probioticelor și a cărbunelui medicinal (la recomandarea medicului) poate contribui la echilibrarea florei intestinale și la absorbția gazelor. Așa cum expus anterior, consumul de ghimbir poate sprijini digestia și poate reduce inflamația. De exemplu, poți încerca să bei un ceai de ghimbir după masă sau să adaugi ghimbir ras în preparatele culinare.

Medicamentele pentru gaze intestinale prescrise de medic pot conține produse care conțin bismut, cărbune activ, simeticonă sau enzime digestive suplimentare. S-a demonstrat că enzimele alfa-galactozidaze sunt eficiente în reducerea frecvenței și a volumului flatulenței, deoarece ajută la descompunerea carbohidraților complecși din alimente precum fasolea și varza. Simeticona ajută la spargerea bulelor de gaz din stomac și intestine, facilitând eliminarea lor.

Remedii naturale pentru eliminarea gazelor intestinale

Există numeroase remedii pentru eliminarea gazelor intestinale care pot contribui la reducerea flatulenței și la ameliorarea disconfortului abdominal.

În primul rând, ceaiurile din plante, cum ar fi cele de mentă și mușețel, sunt cunoscute pentru proprietățile lor de relaxare a musculaturii intestinale, ceea ce poate facilita eliminarea gazelor. Ghimbirul are proprietăți antiinflamatorii și digestive, ajutând la reducerea balonării și a disconfortului abdominal. Semințele de fenicul au proprietăți carminative, adică ajută la eliminarea gazelor din tractul digestiv. Coriandrul are proprietăți absorbante, putând ajuta la reducerea producției de gaze. Probioticele, prezente în iaurt și kefir, pot contribui la echilibrarea florei intestinale, ceea ce poate reduce flatulența. Anumite alimente, cum ar fi castraveții, bananele, portocalele, fisticul, kiwi, avocado, papaya și sparanghelul, pot ajuta la eliminarea gazelor datorită conținutului lor de enzime digestive și fibre solubile.

Pentru a beneficia de aceste remedii naturale, poți încerca să bei o cană de ceai pentru balonare și gaze intestinale de mentă sau mușețel după masă, să adaugi ghimbir ras în preparatele culinare, să mesteci semințe de fenicul după masă sau să consumi iaurt sau kefir zilnic. De asemenea, poți include în dieta ta alimentele menționate anterior. Cu toate acestea, este important să reții că eficacitatea acestor remedii poate varia de la o persoană la alta, așa că este posibil să fie nevoie să experimentezi pentru a găsi ceea ce funcționează cel mai bine pentru tine.

Dieta și alimentele recomandate pentru reducerea flatulenței și gazelor intestinale în exces

Evident, anumite alimente sunt mai ușor de digerat și nu favorizează fermentația în colon, ceea ce reduce semnificativ riscul de balonare și flatulență.

Ce alimente să incluzi în dietă?

• Orez alb – Este ușor digerabil și nu fermentează în intestin, fiind o opțiune excelentă în locul cerealelor integrale care pot produce gaze.
• Cartofi fierți sau copți – Bine tolerați de majoritatea persoanelor, cartofii în aceste forme nu favorizează fermentația dacă sunt consumați fără sosuri grase sau combinații grele.
• Legume fierte ușor digerabile – Dovlecelul și morcovii fierți conțin fibre fine și sunt săraci în compuși fermentabili, fiind ideali pentru o dietă de protecție digestivă.
• Ouă fierte sau poșate – Reprezintă o sursă de proteine de calitate, ușor de digerat, care nu generează gaze atunci când sunt preparate simplu.
• Carne slabă – Puiul, curcanul și peștele alb nu conțin carbohidrați fermentabili și sunt potrivite pentru cei cu sensibilitate digestivă.
• Brânzeturi maturate – Parmezanul, cheddarul sau emmentalerul conțin cantități reduse de lactoză și sunt mai ușor de tolerat decât brânzeturile proaspete.
• Iaurt cu culturi probiotice – Contribuie la echilibrul florei intestinale și ajută la reducerea fermentației excesive care duce la flatulență.
• Semințe de fenicul sau anason – Cu efect carminativ, aceste semințe pot fi consumate sub formă de ceai sau adăugate în mâncare pentru a reduce gazele și crampele intestinale.

Ce alimente este bine să eviți sau să limitezi?

• Fructele uscate – Caisele, prunele și stafidele pot conține sorbitol și fibre dure, care favorizează producția de gaze.
• Îndulcitori artificiali – Sorbitolul, manitolul și xilitolul, regăsiți în gumele de mestecat și dulciurile dietetice, sunt greu de digerat și pot fermenta în colon.
• Ceapă și usturoi cruzi – Conțin fructani, compuși care pot favoriza balonarea și fermentația excesivă.
• Combinații alimentare grele – Evită mesele care combină alimente bogate în grăsimi cu carbohidrați complecși, deoarece încetinesc digestia și cresc riscul de flatulență.

Tehnici și poziții pentru eliminarea gazelor din stomac

Când ai senzația că ți se „umflă burta ca un balon”, câteva gesturi simple pot face diferența. Nu vorbim de soluții miraculoase, ci de poziții și mișcări care ajută efectiv corpul să se relaxeze și să elimine disconfortul.

Încearcă să te întinzi pe spate și să aduci genunchii spre piept. Rămâi așa câteva secunde și respiră adânc – e o poziție care ajută la eliberarea presiunii din abdomen. La fel de eficientă este și poziția ghemuit – simplu, natural, ajută „gazele” să iasă fără bătăi de cap.

Nici mersul pe jos nu e de neglijat. O plimbare ușoară după masă poate pune în mișcare digestia și grăbește eliminarea gazelor. Dacă tot simți disconfort, masează-ți ușor burta, cu mișcări circulare, în sensul acelor de ceasornic. E un truc simplu, dar eficient.

Fiecare organism reacționează diferit, așa că dacă problema persistă și te deranjează constant, nu e rușine să mergi la medic. Mai bine te lămurești din timp, decât să înduri pe tăcute.

În ce situații este indicat consultul medical?

Sursa foto: Shutterstock.com

Deși flatulența este, în general, o manifestare fiziologică normală, în anumite situații poate semnala prezența unor afecțiuni digestive care necesită atenție medicală.

Se recomandă să consulți un medic dacă:

• flatulența este persistentă sau se agravează în timp;
• apare asociată cu dureri abdominale severe;
• observi modificări în tranzitul intestinal, cum ar fi episoade frecvente de diaree sau constipație;
• apar sângerări rectale;
• există o pierdere inexplicabilă în greutate;
• se manifestă febră recurentă fără o cauză clară.

Aceste simptome pot indica tulburări precum sindromul de intestin iritabil, boala inflamatorie intestinală, intoleranță alimentară (ex. la lactoză sau gluten), infecții sau, mai rar, patologii grave, precum neoplaziile colonice.

Ce presupune evaluarea medicală

În cadrul consultului, este important să prezinți medicului un istoric detaliat al simptomelor, informații despre alimentație, stil de viață, obiceiuri digestive și eventuale tratamente urmate (inclusiv suplimente sau medicamente fără prescripție). De asemenea, istoricul familial poate fi relevant în stabilirea riscului pentru anumite afecțiuni.

Investigațiile recomandate pot include:

• analize de sânge și de scaun;
• ecografie abdominală sau alte metode imagistice;
• teste pentru intoleranțe alimentare sau infecții intestinale.

Opțiuni terapeutice

În funcție de cauza identificată, tratamentul poate include:

• medicamente simptomatice (ex. anti-flatulență, antispastice, probiotice);
• tratamente specifice pentru afecțiunea de fond (ex. boala Crohn, intoleranțe alimentare);
• recomandări nutriționale sau modificări ale stilului de viață.

Nu este recomandat să începi automedicația înainte de o evaluare medicală, întrucât simptomele pot fi agravate sau mascate.

În concluzie, flatulența este un proces fiziologic firesc, dar atunci când devine excesivă sau însoțită de alte simptome, poate indica o problemă digestivă. O alimentație echilibrată, exercițiile regulate și ajustările stilului de viață pot ajuta la reducerea disconfortului. Dacă simptomele persistă, consultul medical rămâne esențial pentru un diagnostic corect și tratament adecvat.

Informațiile prezentate au scop informativ și nu înlocuiesc recomandările unui medic specialist!

Referințe:

1. Lacy, B. E., Gabbard, S. L., & Crowell, M. D. (2011). Pathophysiology, evaluation, and treatment of bloating: hope, hype, or hot air?. Gastroenterology & hepatology, 7(11), 729–739;
2. Azpiroz, F., & Malagelada, J. R. (2005). Abdominal bloating. Gastroenterology, 129(3), 1060-1078;
3. Foxx-Orenstein, A. E. (2006). Manipulation of the gut-brain axis in irritable bowel syndrome: probiotics and prebiotics. Advanced Studies in Medicine, 6(4A), S282-S286;
4. Khoshoo, V., Armstead, C., & Landry, L. (2006). Effect of a laxative with and without tegaserod in adolescents with constipation predominant irritable bowel syndrome. Alimentary pharmacology & therapeutics, 23(1), 191-196;
5. Spiegel, B. M., Khanna, D., Bolus, R., Agarwal, N., Khanna, P., & Chang, L. (2011). Understanding gastrointestinal distress: a framework for clinical practice. The American journal of gastroenterology, 106(3), 380-385.