Toxiinfecția alimentară – cum tratăm una dintre cele mai comune afecțiuni ale tractului digestiv
Pentru a funcționa corect, sistemul nostru digestiv are nevoie de un echilibru perfect al florei intestinale. Alimentația corectă contribuie la sănătatea acestuia. Ce înseamnă o asemenea dietă? În primul rând, consumul unor alimente care să asigure echilibrul microorganismelor ce ne ajută să digerăm produsele pe care le mâncăm de-a lungul unei zile.
Echilibrul florei intestinale nu este foarte ușor de tulburat, însă există situații în care un singur aliment ne poate crea probleme destul de serioase. În acest fel, poate apărea toxiinfecția alimentară, care este una dintre cele mai comune afecțiuni ale tractului digestiv.
Ce este toxiinfecția alimentară? Este o afecțiune apărută în urma consumului de alimente și/sau apă contaminate cu diverse bacterii, virusuri, paraziți sau chiar substanțe chimice. Din păcate, de multe ori copiii sunt cei mai predispuși la ea, însă nici adulții nu sunt ocoliți.
Mai jos, vom descrie principalele cauze și simptome ale toxiinfecției alimentare, precum și metodele de tratament. De asemenea, vom afla și cum ne putem feri de această afecțiune.
Toxiinfecția alimentară – caracteristici și cauze ale apariției sale
Poză de derneuemann pe Pixabay
De-a lungul vieții, putem suferi de diverse probleme digestive. De multe ori, acestea apar pe fondul unei diete dezechilibrate sau a unei igiene precare a mâinilor. Una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale sistemului digestiv este toxiinfecția sau intoxicația alimentară. Ce este aceasta? Este o boală apărută ca urmare a consumului de alimente sau apă contaminate cu anumite bacterii, virusuri sau chiar substanțe chimice.
Cum deosebim o toxiinfecție alimentară de alte boli? Prin câteva caracteristici specifice, printre care:
- de cele mai multe ori, intoxicația alimentară apare vara;
- este cauzată de consumul de alimente contaminate cu diverse bacterii, virusuri sau substanțe chimice;
- toxiinfecția alimentară nu are ca simptom erupțiile sau petele pe piele, acesta fiind caracteristic alergiilor alimentare;
- la început, simptomele sunt ușoare;
- în funcție de agentul patogen care a cauzat intoxicația, simptomele pot apărea mai repede sau mai târziu.
Pot fi evitate toxiinfecțiile alimentare? Cu toate că răspunsul este da, acest lucru este greu de realizat, deoarece nu putem controla toate produsele consumate. Ce facem în cazul apariției bolii? Regimul este primul pas spre vindecare. În acest scop, putem folosi și anumite suplimente adjuvante în afecțiuni digestive.
Un supliment care poate fi de ajutor în cazul intoxicațiilor alimentare este sucul de ghimbir 100% natural și ecologic. Cu toate că rădăcina de ghimbir este folosită în preparate culinare, ea are și o mulțime de proprietăți medicinale. Bogată în gingerol și shogaol, este un antiinflamator puternic și poate fi consumat în afecțiuni precum cele digestive, diabetul și chiar boli cardiovasculare. Printre beneficiile sale sunt efectele antimicrobian și calmant, în caz de grețuri și vărsături. De asemenea, poate fi consumat pentru a combate indigestiile.
Sucul de ghimbir poate fi consumat în cazul toxiinfecțiilor alimentare atât pentru a ameliora simptomele bolii, cât și pentru hidratare. Aceasta din urmă este esențială în recuperare.
Când, cum și de ce apar toxiinfecțiile alimentare
Toxiinfecția alimentară apare pe fondul consumului de produse contaminate, de cele mai multe ori. Există, însă, mai mulți factori care favorizează instalarea sa și cărora trebuie să le acordăm atenție.
După cum scris mai sus, incidența cea mai crescută a intoxicațiilor este vara, fiind favorizată de mai mulți factori. Printre aceștia se numără:
- lipsa unei igiene corecte a mâinilor, în special în rândul copiilor;
- perioadele vacanțelor cu plecări dese și consumul de alimente din diverse localuri sau în condiții nefavorabile;
- consumul de alimente păstrate necorespunzător;
- căldura, care accelerează procesul de alterare al anumitor alimente;
- consumul anumitor alimente care favorizează toxiinfecțiile alimentare.
Printre alimentele care favorizează instalarea toxiinfecțiilor alimentare la adulți și copii putem aminti:
- fructele și legumele nespălate;
- carnea de pui, curcan, vită și porc crudă sau gătită insuficient;
- laptele și brânzeturile crude;
- ouăle;
- peștele și fructele de mare;
- condimentele.
O altă cauză a toxiinfecției alimentare este contaminarea cu diverși agenți patogeni, unii dintre ei destul de periculoși.
Bacterii, virusuri și substanțe chimice care favorizează toxiinfecția alimentară
Virusurile sunt responsabile de o mare parte din cazurile de toxiinfecție alimentară la nivel global. Cu toate că există peste 30 de astfel de agenți patogeni, cei mai frecvent întâlniți sunt:
- Norovirusul;
- Salmonella;
- Clostridium perfringens;
- Campylobacter;
- Stafilococul auriu (Staphylococcus aureus);
- Toxoplasma gondii;
- Escherichia coli (E. coli).
Dintre acestea, E. coli, Toxoplasma, Salmonella și Norovirus sunt cele mai periculoase, putând fi nevoie de spitalizare în caz de infecție.
Când vine vorba despre toxinele care pot cauza toxiinfecții alimentare, putem aminti:
- bacterii producătoare de enterotoxine, exotoxine, citotoxine și neurotoxine;
- scombrotoxina, care se găsește în pește precum tonul, macroul și sardinele.
Din categoria paraziților, Giardia, Amoeba, Trichinella și Taenia solium pot fi cauze ale unei infecții alimentare. Acestora li se adaugă și substanțe chimice precum mercurul, pesticidele și bifenili policlorurați.
Pentru că toxiinfecția poate avea la bază mai multe cauze, este bine să știm și care sunt simptomele care ne pot indica această afecțiune. Acestea pot fi diferite la copii și la adulți, cei mici fiind predispuși la reacții mai grave. De asemenea, este important de reținut că toxiinfecția alimentară nu cauzează pete roșii pe piele. Acest lucru ne poate ajuta să facem diferența între această boală și o posibilă alergie, în special când ne prezentăm la medic.
Toxiinfecția alimentară – simptome la copii și adulți
Două dintre cele mai frecvente întrebări legate de toxiinfecția alimentară sunt:
- care sunt simptomele sale?
- cât durează toxiinfecția alimentară?
Aceste întrebări apar pe fondul confuziei afecțiunilor tractului digestiv, care de multe ori seamănă între ele. Având în vedere caracteristicile enumerate mai sus, putem face diferența între anumite boli. Astfel, petele pe piele nu sunt un simptom al toxiinfecției alimentare.
Iată care sunt și grupurile de persoane predispuse la toxiinfecție alimentară:
- bebelușii trecuți de vârsta de 6 luni și care au început diversificarea;
- copiii cu vârsta sub 5 ani;
- femeile însărcinate;
- adulții cu vârsta de peste 65 de ani;
- persoane care suferă de diverse afecțiuni cronice, precum diabetul sau bolile de ficat;
- persoane care au sistemul imunitar slăbit.
Toxiinfecția alimentară la copii
Sursa foto: Shutterstock
Toxiinfecția alimentară la bebeluși și copii este o boală destul de des întâlnită. Aceasta poate fi însă destul de periculoasă, în special pentru cei mici, deoarece provoacă deshidratare severă. Simptomele sale pot include:
- febra ridicată, mai mare de 38 de grade;
- vărsăturile, care sunt cele care provoacă deshidratarea;
- diareea, care persistă peste 3 zile;
- absența urinării;
- durerea abdominală severă, chiar și după scaun;
- starea de moleșeală și slăbiciune.
Situațiile mai grave se pot întâlni la copiii cu vârste cuprinse între 2 și 5 ani, care sunt adesea expuși la infecția cu rotavirus. Toxiinfecția alimentară în urma infectării cu acest virus duce la deshidratare severă. De aceea este recomandată vaccinarea bebelușilor.
Cum ne dăm seama dacă un copil sau un bebeluș suferă de toxiinfecție alimentară? În funcție de agentul patogen cauzator, boala poate surveni mai devreme sau mai târziu. Astfel:
- cel mai repede se va manifesta intoxicația cu Stafilocolul auriu, care poate apărea chiar și la 30 de minute și până la 8 ore după contact;
- infecția cu Clostridium perfringens va genera primele simptome după 6 ore, putând să apară brusc;
- infecția cu Salmonella poate apărea și după 6 zile, principalele surse fiind carnea crudă contaminată, dar și fructele și legumele proaspete;
- infecția cu norovirus se va manifesta în primele 18 – 36 de ore de la contact;
- infecția cu rotavirus apare la 24 – 72 de ore de la contactul cu virusul, acesta putând fi transmis și de o altă persoană;
- infecția cu E. coli apare după 3 – 4 zile, fiind una dintre cele mai periculoase forme la copii.
Așadar, în cazul toxiinfecției alimentare la bebeluși și copii, monitorizarea este foarte importantă. De asemenea, prezența la medic poate fi necesară în cele mai multe cazuri.
Toxiinfecția alimentară și simptomele adulților
Poză de unknownuserpanama pe Pixabay
Nu doar bebelușii și copiii pot suferi de toxiinfecții alimentare, ci și adulții. Aceștia pot acorda mai puțină atenție igienei în vacanțe sau pot lua diverse virusuri de la cei mici. De altfel, perioada concediilor de vară este cea în care și aceștia se pot îmbolnăvi.
În ceea ce privește simptomele toxiinfecției alimentare la adulți, vor fi aceleași ca în cazul copiilor. Pe lângă acestea, este posibil să se observe și prezența sângelui în scaun. De asemenea, în funcție de starea generală de sănătate, putem trece mai repede peste boală.
Indiferent de simptome, însă, prezența la medic este recomandată pentru tratament, în special în cazul femeilor gravide. Toxiinfecția alimentară în sarcină poate fi însoțită de complicații.
Toxiinfecția alimentară în sarcină
Femeile însărcinate trebuie să acorde o atenție deosebită stării de sănătate și dietei. Anumite afecțiuni, printre care și cele ale tractului digestiv, nu pot fi evitate în totalitate. O toxiinfecție alimentară ușoară pe perioada sarcinii, însă, poate provoca deshidratate severă.
În sarcină, toxiinfecția alimentară cu listeria este una dintre cele mai periculoase. În primul trimestru, aceasta poate provoca avortul spontan. Mai târziu, poate duce la:
- moartea fătului;
- naștere prematură;
- transmiterea infecției către făt, care se poate dovedi a fi fatală.
Chiar și atunci când supraviețuiesc, nou-născuții pot avea leziuni neurologice. Iată, așadar, de ce este importantă monitorizarea și prezența la medic la primele semne, indiferent de vârstă.
Toxiinfecția alimentară – tratament, regim și prevenție
De multe ori, toxiinfecția alimentară poate fi confundată cu apendicita, enteroviroza, colita ulcerativă și chiar colecistita. De aceea, diagnosticarea se va baza pe:
- istoricul consumului de alimente din ultima perioadă;
- întrebări legate de călătorii;
- perioada în care au apărut primele simptome;
- examinarea fizică prin palparea abdomenului;
- examenul coproparazitologic, în cazul în care diareea persistă de mai bine de două zile.
În ceea ce privește tratamentul, trebuie să știm că nu există medicamente specifice acestei boli. Hidratarea și dieta sunt cele care ajută la ameliorarea simptomelor după aproximativ 48 de ore.
Toxiinfecția alimentară și dieta corectă
Cât durează toxiinfecția alimentară? În funcție de gradul de severitate, simptomele se pot îmbunătăți în 48 – 72 de ore. Vindecarea poate fi susținută de un regim strict. Acesta se va baza pe alimente permise și interzise.
Pe lista alimentelor permise în regimul toxiinfecției alimentare se numără:
- pâinea prăjită, biscuiții și covrigii sărați, sarea fiind un electrolit;
- orezul;
- piureul de cartofi;
- supa de pui cu tăiței;
- bananele;
- mere coapte;
- sucurile diluate de fructe și, bineînțeles, apa.
Pe lista alimentelor interzise în toxiinfecția alimentară se regăsesc:
- lactatele de orice tip;
- alimentele cu conținut ridicat de grăsimi;
- prăjelile;
- produsele condimentate;
- produsele bogate în zahăr;
- cafeaua și alcoolul.
Poate fi evitată toxiinfecția alimentară? Da, prin câteva măsuri destul de simple.
Toxiinfecția alimentară și metode de prevenție
Toxiinfecția alimentară este, în general, legată de un comportament mai puțin atent în ceea ce privește produsele consumate. Astfel, aceasta este prima măsură preventivă pe care o putem lua: să selectăm atent alimentele. Apoi:
- fructele și legumele trebuie să fie spălate temeinic înainte de consum;
- de asemenea, trebuie să ne spălăm și mâinile corect înainte de a manipula alimentele;
- produsele din carne trebuie să fie păstrate separat de alte alimente până la gătire;
- produsele din carne trebuie să fie preparate termic suficient pentru a elimina virusurile și bacteriile;
- alimentele trebuie să fie păstrate în frigider la temperaturi corecte;
- de asemenea, trebuie să urmărim și etichetele produselor ambalate pentru a evita consumul celor expirate.
Pe lângă acestea, vom evita să bem apă din surse nesigure, precum izvoare sau râuri.
În concluzie, toxiinfecția alimentară este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale tractului digestiv. Afectează atât copiii, cât și adulții, printre care femeile gravide și bebelușii pot dezvolta forme destul de severe, cauzatoare de complicații. Cu toate că simptomele sunt adesea asemănătoare, ea poate fi provocată de mai multe tipuri de agenți patogeni. Dintre aceștia, virusuri precum Salmonella, E. coli și rotavirusul pot duce la cazuri care să necesite spitalizare. Semnele unei infecții pot apărea în primele ore și până la câteva zile de la contact. Acestea se vor manifesta adeseori prin dureri abdominale, diaree, febră și deshidratare. Pentru că nu există un tratament standard, regimul alimentar este cel care ne va ajuta să ne revenim cât mai rapid.
Referințe:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-poisoning/symptoms-causes/syc-20356230
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21167-food-poisoning
https://www.nhs.uk/conditions/food-poisoning/
https://www.webmd.com/food-recipes/food-poisoning/food-poisoning-diagnosis
https://www.healthline.com/health/food-poisoning#treatments
Poză de Andrea Picquadio pe Pexels
