Amigdalita – cum prevenim și ameliorăm una dintre cele mai frecvente afecțiuni din sfera ORL
Organismul uman este alcătuit din mai multe rețele de vase prin care sunt transportate diverse lichide de la și către organe. Unul dintre ele este sistemul limfatic. Acesta se folosește de limfă pentru păstrarea echilibrului fluidelor din corp, evacuarea deșeurilor celulare și absorbția grăsimilor din tractul digestiv.
Printre cele mai mari organe limfatice din corp se regăsesc și amigdalele palatine. Ele fac parte din inelul limfatic al gâtului, alături de alte structuri aflate în aparatul oro-laringo-faringian. Rolul lor este acela de a ajuta sistemul imunitar în lupta cu agenții patogeni. În acest scop, ele produc anticorpi meniți să susțină imunitatea. Una dintre cele mai comune afecțiuni care le pot afecta este amigdalita.
Ce este amigdalita? Este una dintre cele mai des întâlnite boli atât în rândul copiilor, cât și adulților, constând în inflamarea amigdalelor. Infecțiile cu diverse virusuri și bacterii sunt cele mai frecvente cauze ale apariției sale. Cum se tratează ea? Prin diverse medicamente și remedii homeopate, îngrijirea la domiciliu fiind adesea recomandată.
Mai jos, vom descoperi când și cum apare amigdalita sau angina și care sunt principalele manifestări ale amigdalelor inflamate. De asemenea, vom vedea care sunt metodele de tratament pentru adulți și copii în cazul acestei afecțiuni.
Amigdalita – caracteristici ale bolii și tipuri
Pentru mulți dintre noi, amigdalita este asociată cu bolile copilăriei apărute în special iarna. Cunoscută și sub numele de angină sau popular roșu în gât, aceasta este o afecțiune care se manifestă prin inflamarea amigdalelor palatine. Este important să specificăm localizarea exactă a acestor amigdale, deoarece există și alte tipuri:
- Amigdalele faringiene, aflate tot la nivelul gâtului;
- Amigdalele tubare, care înconjoară orificiul trompei lui Eustachio, în ureche;
- Amigdalele linguale, care se găsesc la baza limbii.
Inflamația amigdalelor palatine este o afecțiune comună a acestor structuri, manifestându-se adesea prin dureri în gât. Acestea din urmă sunt asociate de cele mai multe ori cu răceala.
Pentru a ne întări imunitatea și a reduce probabilitatea de a dezvolta infecții respiratorii, extrem de important este aportul de vitamina C. Vitamina C se regăsește în diverse suplimente, printre care și Premium Aronia Vitamina C 1000 mg Forte la 500 ml. Aceasta conține acid L-ascorbic, cea mai pură formă a vitaminei C, care se remarcă prin absorbția rapidă în organism. Formula noastră, îmbogățită cu aronia și suc de mere, susține funcționarea optimă a întregului organism. Cu o concentrație de 1000 mg, acest supliment asigură doza zilnică recomandată, eliminând necesitatea folosirii altor produse pe bază de vitamina C.
Tipuri de amigdalite
Amigdalita poate fi împărțită în mai multe tipuri, în funcție de:
- factorii declanșatori;
- recurență.
După factorii declanșatori, amigdalita poate fi bacteriană sau virală.
După recurență, amigdalita poate fi:
- Acută – este cea mai frecventă formă a afecțiunii, cu simptome ce pot persista între 3 și 4 zile, dar în unele cazuri boala poate dura până la două săptămâni;
- Cronică – este o amigdalită care persistă, fiind adesea de cauză bacteriană, adolescenții și adulții fiind cei mai afectați de ea;
- Recurentă, care apare și dispare în decursul unui an, afectând mai mult copiii.
Planul de tratament în cazul unei infecții a amigdalelor va ține cont, în primul rând, de cauzele sale. În acest scop, este recomandat să ne prezentăm la medic indiferent de vârstă.
Amigdalita și cauzele care favorizează apariția acesteia
Care sunt cauzele amigdalitei? Bacteriile și virusurile sunt cele mai frecvente motive ale inflamării amigdalelor. Una dintre cele mai răspândite bacterii care produc dureri în gât este streptococul de grupa A, Streptococcus pyogenes. În afara de acesta, amigdalita mai poate fi provocată și de infecțiile cu:
- Staphylococcus aureus sau stafilococul auriu;
- Mycoplasma pneumonia;
- Bordetella pertussis;
- Fusobacterium;
- Haemophilus influenzae;
- Corynebacterium diphteriae.
Pe lângă bacterii, următoarele virusuri pot cauza inflamarea amigdalelor:
- rinovirusul;
- virusul gripal;
- virusul parainfluenza;
- adenovirusul;
- coronavirusul;
- enterovirusuri.
Pe lângă acestea, amigdalita poate fi provocată și de:
- virusul Epstein-Barr, cunoscut pentru că provoacă mononucleoză;
- citomegalovirusul;
- virusul hepatitei A;
- virusul rubeolic.
Există și doi factori favorizanți ai bolii, unul dintre ei fiind vârsta, iar cel de-al doilea expunerea frecventă la virusuri și bacterii. Astfel:
- în funcție de vârstă, amigdalita afectează mai frecvent copiii între 5 și 15 ani;
- în funcție de expunerea la agenții patogeni, copiii de grădiniță sunt cei mai predispuși să facă amigdalită, deoarece petrec mult timp în colectivitate.
Simptomele amigdalitei
Amigdalele inflamate pot cauza mai multe simptome. Acestea depind, însă, de tipul amigdalitei. Printre cele mai răspândite sunt:
- înroșirea, inflamarea gâtului și mărirea amigdalelor, de unde și denumirea de roșu în gât;
- apariția unor pete albe sau galbene pe amigdale;
- durerea în gât;
- greutatea sau durerea la înghițire;
- răgușeala;
- durerea de cap sau cefaleea de intensitate medie;
- febra;
- mărirea și durerea nodulilor limfatici de la nivelul gâtului;
- senzația de gât înțepenit.
În funcție de vârstă, adulții și copiii pot manifesta și alte simptome în cazul amigdalitei. Cu toate că anumite tratamente homeopate și remedii naturale pot ajuta, prezența la medic este recomandată pentru a determina cauza exactă a afecțiunii.
Amigdalele inflamate la copii și adulți – cum se manifestă?
Pentru că atât adulții, cât și copiii pot suferi de inflamații ale amigdalelor, una dintre cele mai frecvente întrebări legate de boală este dacă amigdalita este contagioasă. Răspunsul este că nu amigdalita în sine este contagioasă, ci virusul sau bacteria care o cauzează. Astfel, contactul cu o persoană infectată poate duce la transmiterea virusului sau bacteriei și, implicit, la dezvoltarea amigdalitei. Din acest motiv, un consult medical este esențial pentru a identifica sursa inflamației.
Când vine vorba despre amigdalita la copii și adulți, există diverși factori favorizanți pentru fiecare categorie de persoane. De asemenea, în cazul persoanelor adulte, boala este mai rară.
Amigdalita la copii – principalele simptome
Amigdalita este adesea considerată o boală a copilăriei, deoarece majoritatea copiilor pot dezvolta o formă a acesteia. Cei care petrec timp în colectivități, cum ar fi grădinițe sau școli, sunt deosebit de vulnerabili la această afecțiune.
De asemenea, în primii ani de viață, copiii suferă adesea de amigdalită recurentă. Boala poate da și alte simptome pe lângă cele comune prezentate mai sus.
Simptomele amigdalitei la copii
Primele semne care ar trebui să ne sugereze prezența amigdalitei la copii sunt inflamația și durerea amigdalelor. Cu toate acestea, copiii pot prezenta și alte simptome, cum ar fi:
- stările de iritabilitate;
- refuzul de mânca din cauza durerilor cauzate de amigdalele inflamate;
- salivația, tot din cauza durerilor în gât;
- vărsăturile;
- durerile de burtă.
Mulți copii care suferă de amigdalită pot da și semne de oboseală, având în același timp probleme de respirație cauzate de mărirea amigdalelor.
Amigdalita este o boală care rar dă complicații în cazul copiilor, așadar, într-o primă fază, cei mici trebuie ținuți sub observație acasă. Dacă simptomele persistă sau starea copilului nu se îmbunătățește în 2-3 zile, consultul medical devine necesar. Același protocol se aplică și în cazul adulților. Aceștia, însă, trebuie să fie atenți și la alte simptome.
Amigdalita la adulți – semne comune
Deși amigdalita este mai comună în rândul copiilor, adulții nu sunt imuni la această afecțiune și, în anumite cazuri, simptomele pot fi mai severe sau persistente.
Simptomele amigdalitei la adulți pot varia în funcție de severitatea și tipul infecției. Cele mai comune semne includ dureri în gât, dificultăți la înghițire, febră, ganglioni limfatici umflați la nivelul gâtului și pete albe sau galbene pe amigdale. Alte simptome pot include răgușeală, respirație urât mirositoare, dureri de cap și oboseală.
Ce mai trebuie știut în cazul amigdalitei la adulți este că aceștia se recuperează mai greu. De asemenea, o atenție sporită trebuie acordată femeilor însărcinate.
Amigdalita în sarcină
Femeile însărcinate trebuie să acorde o atenție deosebită stării de sănătate pe parcursul celor nouă luni, inclusiv simptomelor aparent minore, cum ar fi durerile de gât. În cazul amigdalitei, aceasta poate fi cauzată de infecții virale sau bacteriene obișnuite, precum cele cu streptococ sau rinovirus. Tratamentul va depinde de cauza specifică a amigdalitei și va fi ajustat în funcție de stadiul sarcinii și de natura infecției.
Amigdale inflamate – sfaturi pentru prevenirea și ameliorarea inflamației
În cât timp trece sau cât durează amigdalita? Iată o întrebare pe care o avem toți atunci când simțim disconfortul cauzat de durerea în gât. Indiferent de tipul său, simptomele ar trebui să se amelioreze în câteva zile. În acest timp, se pot consuma diverse ceaiuri și suplimente pe bază de vitamina C, menite să susțină sistemul imunitar.
Când trebuie să ne prezentăm la medic pentru un plan mai complex de tratament? Este important să consulți un medic dacă simptomele persistă mai mult de câteva zile sau se agravează. Medicul poate recomanda teste pentru a determina dacă infecția este bacteriană sau virală și poate prescrie antibiotice sau alte tratamente adecvate în funcție de cauză.
Inițial, planul de îngrijire al amigdalitei poate include următoarele măsuri:
- Odihnă suficientă: Odihna este esențială pentru ca organismul să își poată concentra energia pe combaterea infecției. Evită efortul fizic intens până când simptomele se ameliorează.
- Hidratare adecvată: Consumul de lichide calde, cum ar fi ceaiurile din plante, supa caldă sau apa cu miere și lămâie, poate ajuta la calmarea gâtului iritat și la prevenirea deshidratării.
- Analgezice și antiinflamatoare: Medicamentele precum ibuprofenul sau paracetamolul pot ajuta la reducerea durerii și a inflamației. Acestea ar trebui luate conform instrucțiunilor medicului sau farmacistului.
- Umidificarea aerului: Utilizarea unui umidificator poate ajuta la menținerea aerului umed, ceea ce poate reduce iritația gâtului și ameliora simptomele amigdalitei.
- Pastile de supt sau spray-uri pentru gât: Pastilele de supt cu proprietăți anestezice sau antiinflamatoare pot oferi o ușurare temporară a durerii în gât. De asemenea, spray-urile pentru gât pot reduce iritația și durerea.
Diagnosticarea și tratamentul medical în amigdalite
Diagnosticarea amigdalitei în cazul adulților și copiilor presupune următoarele investigații realizate de către un medic ORL-ist:
- exudatul faringian pentru a determina cauza amigdalitei;
- examenul bacteriologic;
- examenul micologic;
- examenul hematologic.
De cele mai multe, prin exudatul faringian se poate pune un diagnostic corect. Există însă și complicații care pot necesita investigații mai complexe.
În urma diagnosticării, medicul poate prescrie:
- administrarea de antibiotic în cazul în care infecția amigdalelor este de natură bacteriană;
- administrarea de antiinflamatoare, antitermice, antialgice, în cazul amigdalitelor virale;
- dezinfectante și antiseptice orofaringiene cu anestezic pentru disconfortul cauzat de durerea în gât.
Prevenirea amigdalitelor
- Igiena personală riguroasă: Spălarea frecventă a mâinilor este esențială pentru a preveni răspândirea bacteriilor și virusurilor care pot cauza amigdalită. Este important să te speli pe mâini înainte de a mânca, după folosirea toaletei și după ce ai intrat în contact cu persoane bolnave.
- Evitarea contactului cu persoane infectate: Evitarea contactului apropiat cu persoane care au simptome de răceală, gripă sau alte infecții respiratorii poate reduce riscul de a dezvolta amigdalită.
- Întărirea sistemului imunitar: Un stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate, somn adecvat și gestionarea stresului, poate ajuta la menținerea unui sistem imunitar puternic, capabil să combată infecțiile.
- Vaccinarea: Vaccinurile împotriva gripei și altor infecții respiratorii pot contribui la reducerea riscului de amigdalită virală.
În concluzie, amigdalita este una dintre cele mai întâlnite afecțiuni din sfera ORL atât la adulți, cât și la copii. Ea poate avea trei forme: acută, cronică sau recurentă. Adulții sunt mai predispuși la formele acute ale bolii, în timp ce copiii, în special cei cu vârsta de peste 2 ani, pot experimenta mai des formele cronice sau recurente. Amigdalita este cauzată de infecții virale sau bacteriene, însă boala în sine nu este contagioasă; contagioase sunt virusurile și bacteriile care o provoacă. Tratamentul de bază include odihnă, alimentație și hidratare adecvată. Dacă simptomele, cum ar fi durerea în gât, persistă mai mult de 2-3 zile, este esențială consultarea unui medic, care poate recomanda analgezice, antibiotice în caz de infecție bacteriană, și eventual remedii suplimentare.
Referințe:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4106232/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2907808/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/tonsillitis/symptoms-causes/syc-20378479
https://www.healthline.com/health/tonsillitis
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/tonsillitis/diagnosis-treatment/drc-20378483
Sursa foto: Shutterstock.com