Dislipidemia, de la simptomele tăcute, la complicațiile severe – ce trebuie să știi pentru a-ți proteja sănătatea cardiovasculară?
Dislipidemia este o condiție metabolică din ce în ce mai frecvent întâlnită, mai ales în țările dezvoltate, fiind caracterizată prin niveluri anormale ale lipidelor în sânge. Deși poate fi asimptomatică în stadiile incipiente, dislipidemia reprezintă un factor de risc destul de mare pentru bolile cardiovasculare, una dintre principalele cauze de deces la nivel global. Cu toate acestea, gestionarea dislipidemiei este posibilă prin modificarea stilului de viață și prin monitorizarea regulată a colesterolului. Citește în continuare acest articol pentru a afla ce fel de boală este dislipidemia și ce soluții există pentru a evita complicatiile!
Dislipidemia – ce înseamnă și cum apare?
Dislipidemia este o problemă metabolică care, deși poate rămâne neobservată pentru o perioadă, are un impact profund asupra sănătății cardiovasculare. Definită prin niveluri anormale de lipide în sânge, această afecțiune poate fi un semnal de alarmă pentru riscuri mai mari, precum ateroscleroza și bolile coronariene. În continuare, vom afla ce înseamnă dislipidemia și cum apare aceasta, oferind o privire detaliată asupra cauzelor și mecanismelor care stau la baza acestei condiții.
Ce este dislipidemia – definiție, cauze și tipuri principale
Dislipidemia reprezintă o tulburare metabolică caracterizată prin niveluri anormale ale lipidelor în sânge. Această afecțiune implică fie concentrații crescute, fie scăzute ale diferitelor tipuri de grăsimi, cum ar fi colesterolul și trigliceridele, care circulă în fluxul sanguin.
În esență, dislipidemia apare atunci când organismul nu reușește să mențină un echilibru sănătos al lipidelor. Un astfel de dezechilibru poate avea consecințe semnificative asupra sănătății cardiovasculare, crescând riscul de ateroscleroză, boli coronariene și accidente vasculare cerebrale.
Dislipidemia poate fi clasificată astfel:
- Hipercolesterolemia – caracterizată prin niveluri crescute de colesterol în sânge. Aceasta poate fi de origine genetică sau cauzată de factori de mediu și alte afecțiuni. Valorile colesterolului în cazul hipercolesterolemiei depășesc 200 mg/dL, iar colesterolul LDL, așa-numitul colesterol “rău”, este peste 100 mg/dL. Hipercolesterolemia este deosebit de periculoasă, deoarece excesul de colesterol se poate depune pe pereții arterelor, ducând la formarea plăcilor de aterom și dezvoltarea bolilor cardiovasculare.
- Hipertrigliceridemia – se referă la niveluri anormal de ridicate ale trigliceridelor în sânge, cu valori peste 150 mg/dL. Trigliceridele sunt o formă de grăsime utilizată de organism pentru a stoca energie. Nivelurile crescute pot fi cauzate de obezitate, consum excesiv de alcool, diabet zaharat necontrolat sau factori genetici. Hipertrigliceridemia severă – peste 500 mg/dL, poate duce la pancreatită și crește, de asemenea, riscul de boli cardiovasculare.
- Hiperlipidemia mixtă – o combinație între hipercolesterolemie și hipertrigliceridemie. În acest caz, atât nivelurile de colesterol, cât și cele de trigliceride sunt crescute. Această formă de dislipidemie poate fi deosebit de periculoasă, deoarece combină riscurile asociate ambelor tipuri de lipide anormale. Pacienții cu hiperlipidemie mixtă au un risc semnificativ crescut de ateroscleroză și evenimente cardiovasculare.
- HDL- colesterol scăzut – deși nu este întotdeauna clasificat ca o formă separată de dislipidemie, nivelul scăzut de HDL-colesterol reprezintă un factor de risc independent pentru bolile cardiovasculare. HDL (colesterolul „bun”) joacă un rol crucial în transportul colesterolului în exces din țesuturi înapoi la ficat pentru eliminare. Valorile sub 40 mg/dL la bărbați și sub 50 mg/dL la femei sunt considerate a fi scăzute și pot indica un risc crescut de probleme cardiovasculare, chiar și atunci când nivelurile de lipide sunt în limite normale.
Care sunt cauzele dislipidemiei?
Aproximativ 38% din populația adultă globală suferă de dislipidemie, cu o prevalență mai mare în țările dezvoltate, în comparație cu cele în curs de dezvoltare, potrivit studiilor. Acest lucru se întâmplă deoarece țările dezvoltate au tendința de a avea diete bogate în grăsimi saturate și zaharuri și o prevalență mai mare a obezității. În contrast, țările în curs de dezvoltare pot avea diete mai variate și mai echilibrate și mai puține probleme legate de obezitate, dar prevalența dislipidemiei poate crește pe măsură ce stilul de viață și alimentația se occidentalizează.
Astfel, dislipidemia poate fi cauzată de diverși factori, precum:
Factori genetici
- anumite mutații genetice pot afecta metabolismul lipidelor, ducând la dislipidemie ereditară. Hipercolesterolemia familială, de exemplu, este cauzată de o genă defectă care împiedică eliminarea eficientă a colesterolului LDL din sânge. Aceste mutații pot fi transmise de la părinți la copii, ceea ce explică de ce dislipidemiile pot apărea în familii.
Dieta
- consumul excesiv de alimente precum fast-food și băuturi îndulcite cu zahăr, poate crește nivelurile de colesterol și trigliceride, afectând negativ profilul lipidic. Pentru a preveni și gestiona dislipidemia, este esențial să adopți o dietă echilibrată. Încearcă să consumi mai des pește gras, precum somon și krill, precum și nuci, semințe de chia, avocado și legume verzi. De altfel, îți recomandăm să suplimentezi aportul de acizi grași Omega-3 cu ajutorul capsulelor Premium Krill Oil 500mg. Suplimentul oferă o sursă superioară de Omega 3 din ulei de krill, având fosfolipide ce facilitează o absorbție mai eficientă decât uleiul de pește. Încearcă-l și tu și bucură-te de o inimă puternică și sănătoasă!
Sedentarismul
- lipsa activității fizice regulate contribuie semnificativ la dezvoltarea dislipidemiei. Exercițiile fizice ajută la creșterea nivelului de colesterol HDL (“bun”) și la scăderea trigliceridelor.
Obezitatea
- excesul de greutate, în special grăsimea abdominală, este strâns legat de dislipidemie. Țesutul adipos în exces produce hormoni și substanțe inflamatorii care perturbă metabolismul lipidic. Reducerea greutății corporale poate avea un impact semnificativ în îmbunătățirea profilului lipidic.
Fumatul
- acest obicei dăunător reduce nivelul de colesterol HDL și crește riscul de oxidare a LDL-ului, făcându-l mai aterogen. Fumătorii au adesea un profil lipidic dezechilibrat comparativ cu nefumătorii.
Consumul excesiv de alcool
- deși consumul moderat poate avea unele beneficii, excesul poate duce la creșterea trigliceridelor și a colesterolului total.
Anumite afecțiuni medicale
- boli precum diabetul zaharat, hipotiroidismul sau sindromul ovarelor polichistice pot afecta metabolismul lipidic, conducând la dislipidemie secundară. Managementul adecvat al acestor condiții poate ajuta la controlul dislipidemiei asociate.
Medicamente
- unele medicamente, precum contraceptivele orale, steroizii sau anumite antihipertensive pot altera profilul lipidic ca efect secundar. În aceste cazuri, este important să se discute cu medicul despre potențialele efecte ale medicamentelor asupra nivelurilor de lipide și să se exploreze alternative dacă este necesar.
Stresul cronic
- expunerea prelungită la stres poate duce la modificări hormonale și comportamentale care afectează negativ nivelurile de lipide din sânge. Tehnicile de management al stresului, precum meditația, pot fi benefice.
Vârsta și sexul
- odată cu înaintarea în vârstă, riscul de dislipidemie poate crește. Bărbații tind să dezvolte această afecțiune mai devreme decât femeile, acestea din urmă fiind mai protejate până la menopauză datorită efectelor estrogenului. Monitorizarea regulată a nivelurilor de lipide devine mai importantă cu vârsta.
Înțelegerea acestor cauze este esențială pentru prevenirea și managementul eficient al dislipidemiei, o condiție care, netratată, poate duce la complicații cardiovasculare severe, precum ateroscleroza sau insuficiența cardiacă.
Dislipidemia – simptome și efecte pe termen lung
Dislipidemia poate fi asimptomatică în stadiile inițiale, însă efectele sale pe termen lung pot fi devastatoare. În general, această afecțiune este descoperită în urma unor analize de rutină, deoarece acumulările de grăsime se depun în timp.
Totuși, există câteva semne care pot indica prezența dislipidemiei, precum:
➧ Xantoamele:
- depozite de grăsime sub piele, care apar ca mici noduli galbeni, adesea localizați pe coate, genunchi, fese și pleoape.
➧ Xantelasma:
- depozite galbene de grăsime în jurul ochilor.
➧ Arcus corneae:
- un inel alb sau gri în jurul corneei ochilor, observat mai ales la persoanele sub 45 de ani.
➧ Durerea în piept:
- angina este cauzată de arterele coronare îngustate.
➧ Oboseala:
- senzație persistentă de epuizare, care poate fi legată de probleme cardiovasculare.
➧ Problemele de circulație:
- amorțeală sau furnicături în mâini și picioare din cauza arterelor îngustate.
➧ Palpitații:
- în cazurile severe de dislipidemie, acumulările anormale de lipide pot duce la apariția palpitațiilor, adică a unor bătăi rapide sau neregulate ale inimii. Acest simptom poate fi un semn că lipidele în exces afectează sistemul cardiovascular și necesită atenție medicală imediată.
Deși dislipidemia este o condiție cronică în sine, dacă nu este gestionată corect, poate duce la dezvoltarea altor boli cronice, în special cele de natură cardiovasculară. Printre afecțiunile care se pot dezvolta pe termen lung se numără:
- Ateroscleroza – Aceasta este principala complicație a dislipidemiei. Colesterolul în exces se depune pe pereții arterelor, formând plăci care îngustează vasele de sânge și reduc fluxul sanguin. Cu timpul, acest proces poate duce la o gamă largă de probleme cardiovasculare.
- Boala coronariană – pe măsură ce arterele coronare se îngustează din cauza aterosclerozei, fluxul de sânge către inimă este redus. Acest lucru poate duce la angină și, în cazuri severe, la infarct miocardic.
- Accidentul vascular cerebral – plăcile de aterom pot limita fluxul sanguin către creier sau se pot rupe, formând cheaguri care pot bloca arterele cerebrale.
- Boala arterială periferică – circulația redusă în membrele inferioare poate cauza durere la mers și, în cazuri extreme, poate duce la gangrenă.
- Hipertensiunea arterială – arterele îngroșate și mai puțin elastice din cauza aterosclerozei pot contribui la creșterea tensiunii arteriale.
- Pancreatita – nivelurile foarte ridicate de trigliceride pot inflama pancreasul, ducând la o condiție dureroasă și potențial periculoasă numită pancreatită acută.
- Complicațiile metabolice – dislipidemia este adesea asociată cu alte tulburări metabolice, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2 și sindromul metabolic, creând un cerc vicios care agravează starea de sănătate generală.
În cazul în care se observă aceste simptome pe o perioadă îndelungată, este recomandat să apelezi la sfatul unui medic. Astfel, medicul va putea efectua o evaluare detaliată a stării de sănătate, inclusiv teste de sânge pentru a măsura nivelurile de colesterol și trigliceride. O diagnosticare timpurie permite elaborarea unui plan de tratament personalizat. Acesta poate include adoptarea unei diete echilibrate, creșterea activității fizice și, dacă este necesar, administrarea de medicamente pentru a controla nivelurile lipidice.
Meniul pentru dislipidemie – ce trebuie să mâncăm pentru a combate nivelurile anormale de grăsimi în sânge?
Potrivit studiilor, adoptarea unei diete adecvate poate reduce nivelurile de colesterol LDL cu până la 30% în decurs de trei luni. Astfel, o dietă echilibrată poate juca un rol crucial în managementul dislipidemiei. Combinată cu exercițiu fizic regulat și suplimente, o alimentație adecvată poate contribui semnificativ la îmbunătățirea profilului lipidic și la reducerea riscului de boli cardiovasculare.
Regimul alimentar recomandat pentru dislipidemie trebuie sa includă:
➤ Pește gras – somonul, macroul, krillul și sardinele
- sunt bogate în acizi grași omega-3, care au proprietăți antiinflamatorii și ajută la reducerea trigliceridelor. Încearcă să consumi preparate cu pește de cel puțin două ori pe săptămână. De altfel, specialiștii recomandă și suplimentarea cu ulei de krill, care conține de 2 ori mai multe fosfolipide și antioxidanți, facilitând o absorbție mai eficientă a acizilor grași omega-3 în organism, comparativ cu uleiul de pește. Premium Krill Oil 500mg poate contribui la menținerea sănătății cardiovasculare și la reducerea inflamațiilor în organism, oferind astfel beneficii suplimentare pentru o viață sănătoasă, fără complicațiile dislipidemiei. Include aceste capsule în dieta pentru dislipidemie și bucură-te de beneficiile sale pentru corp și pentru minte!
Fructe și legume
- consumul abundent de fructe și legume este esențial în combaterea dislipidemiei. Acestea sunt bogate în fibre, antioxidanți și fitosteroli, care ajută la reducerea absorbției colesterolului. Încearcă să incluzi o varietate colorată de fructe și legume în fiecare masă, cu accent pe legume cu frunze verzi, morcovi, mere și citrice.
Cereale integrale
- ovăzul, quinoa, orezul brun și pâinea integrală sunt surse excelente de fibre solubile. Aceste fibre leagă colesterolul în intestin și îl elimină din organism. Consumul regulat de cereale integrale poate reduce semnificativ nivelurile de colesterol LDL.
Nuci și semințe
- acestea sunt o sursă excelentă de grăsimi sănătoase și fibre. Migdalele, nucile, semințele de in și de chia pot ajuta la îmbunătățirea profilului lipidic. Totuși, consumă-le cu moderație datorită conținutului caloric ridicat.
Leguminoase
- fasolea, lintea și năutul sunt bogate în proteine vegetale și fibre. Ele pot înlocui cu succes carnea în unele mese, reducând astfel aportul de grăsimi saturate.
Uleiuri sănătoase
- Uleiul de măsline extravirgin, uleiul de avocado și uleiul de canola sunt bogate în grăsimi mononesaturate, benefice pentru sănătatea inimii. Utilizează-le în locul uleiurilor rafinate sau al grăsimilor solide.
Sfaturi pentru implementarea unui meniu sănătos și hrănitor în dieta pentru dislipidemie:
- Planifică mesele în avans pentru a te asigura că incluzi o varietate de alimente sănătoase.
- Gătește mai mult acasă, pentru a controla ingredientele și metodele de preparare.
- Optează pentru metode de gătit sănătoase precum coacerea, fierberea sau prepararea la grătar, în locul prăjirii.
- Înlocuiește gustările nesănătoase cu fructe, legume crude sau nuci nesărate.
- Citește etichetele nutriționale pentru a evita alimentele bogate în grăsimi saturate și trans.
În final, abordarea dislipidemiei nu se limitează doar la controlul nivelurilor de lipide, ci implică o schimbare holistică a stilului de viață. Prin integrarea unui regim alimentar sănătos, menținerea activității fizice și adoptarea unor obiceiuri de viață echilibrate, putem construi o fundație solidă pentru o sănătate cardiovasculară optimă. Această abordare ne oferă puterea de a ne lua sănătatea în propriile mâini, demonstrând că prevenția este cel mai puternic instrument în lupta împotriva afecțiunilor inimiii.
Referințe:
- https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1871402123002059
- https://www.healthline.com/health/dyslipidemia
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/321844
Sursa foto: Shutterstock
